În 1938, institutorul Vasile Helgiu, licențiat în litere și filosofie, scria lucrarea „Școala românească dobrogeană dela înființare până la 1938. Monografie. Istoric, documente, diagrame“, închinată învățătorilor din România, participanți la cea de-a treia ediție a congresului profesional al dascălilor, organizat la Constanța, în acel an, în luna septembrie.

Prin această monografie, publicată la Institutul de Arte Grafice „Albania” din Constanța, Vasile Helgiu și-a propus să le prezinte colegilor participanți la cel de-al treilea congres profesional,  „vieața școlii primare dobrogene“.

În cuvântul-înainte, autorul explică de ce a ales să elaboreze o astfel de lucrare, când mai ușor i-ar fi fost să se limiteze la niște cifre și diagrame: „Dar pentru că vieața noastră învățătorească este împletită cu locuri și oameni, iar Dobrogea nu este un pământ ca oricare altul, omogen ca înfățișare și locuit de aceeași poporație, – chiar neamul nostru românesc este reprezintat prin vechii autochtoni, prin Românii veniți din Muntenia, așa zișii dicieni, prin Ardelenii înainte și după 1877, prin Românii colonisați în diferite epoce – se înțelege că nu-s suficiente cifre și diagrame“.

După cuvântul-înainte, numerotat ca fiind un prim capitol, Vasile Helgiu continuă cu capitolele II – „Dobrogea-descriere“, III – „Cele mai vechi popoare din Dobrogea“, IV – „Populația Dobrogei la 1877-1878“, V – „Școala Primară din Dobrogea înainte de 1877“, VI – „Școala Primară din Dobrogea după 1877“ și VII – „Încheiere“.

În capitolul al cincilea, sunt amintite numele unor dascăli deschizători de drumuri, personalități care au pus bazele învățământului dobrogean și au ajutat la dezvoltarea acestuia: Costache Petrescu, „neastâmpăratul ocrotitor și inițiator al tuturor instituțiilor românești din jurul Silistrei“, preotul Dimitrie Chirescu de la Cernavodă, care este și „cel dintâiu slujitor al altarului care primește armata română cu pâine și cu sare și cu lacrămi în ochi de bucurie la 1878; iar la terminarea podului de peste Dunăre a slujit și a vorbit așa de frumos încât Regele Carol I-iu, așa de cumpănit la gesturi, n’a putut ca ca să nu-l îmbrățișeze“, cărturarul transilvănean și călugărul Nifon Bălășescu „care fie pentru a răscumpăra un trecut, fie sub imboldul creștinismului, tae nordul Dobrogei prin școala de la Măcin (n.r. – în 1874), o înființează pe ceea dela Babadag, pentru ca să-și continue activitatea la Tulcea“.

Învățătură pe „câte o baniță de grâu și câțiva lei sau o liră“

„Aceștia sunt printre cei cunoscuți, însă „după ei se încadrează tot șiragul acela necunoscut de preoți, dascăli și călugări, care pentru a-și câștiga pâinea, câte o baniță de grâu și câțiva lei, sau o liră în alte cazuri, dar și sub imboldul românismului, au învățat pe copiii oamenilor bucoavna, Ceaslovul, pe unii chiar rânduiala bisericească“, conchide autorul.

Despre cei dintâi dascăli veniți din Basarabia de Sud, din cele trei județe Cahul, Bolgrad și Ismail, pierdute în urma Războiului ruso-turc din 1877-1878, precum și despre primele școli de după 1878  Vasile Helgiu scrie: „Toţi aceștia căliți în nevoi și în munca școlilor din Basarabia, oameni cu carte cum nu se găseau alții, cu gospodăriile în spinare şi copiii de mână, abia la sfârșitul lui Aprilie 1879, când razele căldicele ale soarelui le-au îngăduit să înceapă învăţătura, fără foc, având în Ioc de bănci scânduri pe patru pari, bătute în pământul clasei, drept table de scris o cutie cu nisip, au deschis cele dintâiu şcoale oficiale româneşti în satele dealungul Dunărei, 43 sate şi târguri“.

Autorul monografiei „Școala românească dobrogeană dela înființare până la 1938“ îl descrie în capitolul al cincilea și pe „revizorul aprig şi de temut al Dobrogei“ Ion Bănescu, care „și-a închinat toată puterea de muncă şi’ de jertfă pe care numai acela care are sufletul întocmit ca al său o poate simți, colindând într’o lună de zile, dela Ostrovul Silistrei până la Tulcea. Nu dascălii, dar toți cei de altă slujbă, tremurau la numele lui. Energic până la violenţă nu s’a dat în lături de a lovi pe funcționarii comunali, care nu puneau toată stăruința la bunul mers al școalei. Bănescu isbutise să fie ținut în această slujbă, prin vrednicia și faima muncei sale, vreme de 15 ani; a fost schimbat de vreo două ori, apoi chemat ca să-și onoreze și continue munca începută“.

„Book Impact – Cartea Dobrogeană“

Ediția anastatică a lucrării „Școala românească dobrogeană dela înființare până la 1938. Monografie. Istoric, documente, diagrame“, de Vasile Helgiu, a văzut lumina tiparului, în anul 2019, la Editura Next Book, la inițiativa Centrului Cultural Județean „Teodor T. Burada“, cu finanțarea Consiliului Județean Constanța.

Volumul face parte din expoziția itinerantă „Book Impact – Cartea Dobrogeană“, organizată de Centrul „Teodor T. Burada“. Expoziția a fost deschisă în perioada 27 septembrie-10 octombrie, la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman“ Constanța,  apoi la Biblioteca Județeană „Panait Cerna“ Tulcea, între 11 și 18 octombrie după care, în perioada 24-31 octombrie poate fi văzută la Biblioteca Națională a României.

Din expoziție fac parte lucrările (ediții anastatice, dar nu numai):

Iată mai jos lista cărților, în ordinea cronologică a apariției edițiilor princeps:

1. „Escursiune agricolă în Câmpia Dobrogei“, de Ion Ionescu (Bucuresci, Tiparul Tribunei Române, 1879; Constanța, Editura Next Book, 2019)
2. „Informațiuni asupra Dobrogei. Starea ei de astăzi. Resursele şi viitorul ei“, de baronul d’Hogguer (Bucuresci, Editura Librăriei Socec, 1879; Constanța, Editura Next Book, 2019)
3. „O călătorie în Dobrogia“, de Teodor T. Burada (Iași, Tipografia Națională Strada Alescandri, 1880; Constanța, 2014, 2019)
4. „Ovidiu în exil. Descriere făcută în urma unei visite la Constanța, antica Tomi“, de Bruto Amante. Tradus din limba italiană de Celia Bruzzesi (București, Stabilimentul Grafic „I. V. Socecu”, 1885; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
5. „Simion Licinski, banditul din Dobrogea“, de Zamfir Filoti (extras din ziarul „Românulu“, București, Tipografia „Românulu“, V.C. A. Rosetti, 1889; Constanța, Editura Next Book, 2018)
6. „Excursiuni în Dobrogea“, de Ion P. Licherdopol (București, Institutul de Arte Grafice „Carol Gobl”, furnizor al Curții Regale, 1900; Constanța, Editura Next Book, 2018)
7. „Contribuțiuni istorice și numele de Dobrogea“, de Virgil Andronescu (Constanța, Tipografia „Ovidiu” H. Vurlis, 1901; Editura Next Book Constanța, 2018)
8. „Amintiri din Dobrogea“ , de Al. Malcoci-Petrescu, avocat în Constanța (Constanța, Tipografia „Aurora”, Frații Grigoriu, 1901; Constanța, Editura Next Book, 2018)
9. „Un dobrogean de baștină despre Dobrogea“, de Constantin D. Benderly (Tipografia G. A. Lăzăreanu, Bucuresci, 1903, ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
10. „Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații“, de Ioan Adam (Bucureşti, Editura Minerva, 1908; Constanța, Editura Next Book, 2016)
11. „Constanța și Tekirghiolul. Ghid ilustrat pentru vizitatori 1924“, de Th. Ionescu și I.N. Duployen (Constanța, Institutul Grafic „Albania”, 1924; Constanța, Editura Next Book, 2016)
12. „Povestea neamului românesc“, de I. Popescu-Băjenaru (București, Editura „Cartea românească” S.A., 1925; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
13. „Zile cernite, zile de nădejde. Scrisori din captivitate“, de Const. N. Sarry (Constanța, Institutul de Arte Grafice al ziarului „Dobrogea Jună”, 1927; Constanța, Editura Next Book, 2018)
14. „Dobrogea. O țară din povești. Vol I“, de I. Simionescu (București, Editura „Cartea românească”, 1928; Constanța, Editura Next Book, 2015)
15. „Cât trebuie să știe oricine despre Dobrogea. Trecutul, prezentul, viitorul“, de Apostol D. Culea (București, Editura Casei Școalelor, 1928; Editura Next Book Constanța, 2019)
16. „Antologia Dobrogei, prozatori și poeți, cu prilejul cincantenarului“, întocmită de Al. Lascarov Moldovanu și Apostol D. Culea (București, Editura Casei Școalelor, 1928; Constanța, Editura Next Book, 2018)
17. „Cutreerând Dobrogea meridională“, de dr. R. I. Călinescu (București, Editura Adevărul, 1935; Constanța, Editura Next Book, 2019)
18. „Școala românească dobrogeană dela înființare până la 1938. Monografie. Istoric, documente, diagrame“, de Vasile Helgiu (Constanța, Institutul de
    Arte Grafice „Albania”, septembrie 1938; Constanța, Editura Next Book, 2019)
19. „Dobrogea românească“, lucrare îngrijită de Elsa și G. Dimitriu-Serea (Editura „Acțiunea românească”, 1940; Editura Next Book Constanța, 2017)
20. „România cum era până la 1918. Vol. II. Moldova și Dobrogea“, de Nicolae Iorga (București, Așezământul tipografic „Datina Românească”, Vălenii-de-Munte, Prahova, 1940; Constanța, Editura Next Book, 2018)
21. „Studiu monografic asupra comunei Ferdinand I (Caramurat) jud. Constanța“, de P-Va Gh. Pușcașu și Gh. M. Pușcașu (Constanța, Tipografia „Lucrătorii asociați”, 1942; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
22. „Mocanii în Dobrogea“, de D. Șandru (Institutul de Istorie Națională din București, 1946; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
23. „Album arheologic. Muzeul Regional al Dobrogei“, de Ioan Micu (Constanța, Tipografia „Lucrătorii asociați”, 1948; Constanța, Editura Next Book, 2017)
24. „Dobrogea“, de dr. C. Brătescu, profesor la Universitatea din Cernăuți din colecția„Cunoștințe folositoare din lumea largă”, Seria C. „Din lumea largă. Sub directiva redacțională a d-lui prof, universitar I. Simionescu”, nr. 7 (f.a; Constanța, Editura Next Book, 2017)

25. „Valori ale culturii de masă în Dobrogea. Școala Populară de Arte și Meserii Constanța“, de Aurelia Lăpușan, Ștefan Lăpușan (Constanța, Editura Dobrogea, 2009)
26. „Sub semnul unirii. Dobrogea. Centenarul Marii Uniri, 140 ani de la revenirea Dobrogei la țară. 630 de ani de la unirea Dobrogei cu Țara Romînească sub sceptrul lui Mircea cel Bătrân“ (ediție specială revista „Datina“, 2016)
27. „Satul dobrogean de la Dunăre în oglinda timpului“, de Aurelia Lăpușan (Constanța, Editura Next Book, 2019)
28. „Comorile uitate ale Dobrogei“ (Constanța, Editura Next Book, 2020).

Proiectul editorial cu volume anastatice a fost lansat sub directoratul Doinei Voivozeanu fiind coordonat de conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan, iar actualului director interimar al Centrului Cultural „Teodor T. Burada“, Ștefania-Laura Abibula-Stroe, îi revine meritul de a reuni aceste realizări sub genericul „Book Impact – Cartea Dobrogeană“.