Cine își imaginează că „Ovidiu în exil. Descriere făcută în urma unei visite la Constanța, antica Tomi“ este o carte dedicată în special latiniștilor, se înșală. Pentru că în lucrarea sa italianul filoromân Bruto Amante oferă, sub  pretextul întoarcerii în timp, pe urmele sulmonezului exilat la Tomis, o mulțime de informații despre Constanța contemporană, „principalul oraș al Dobrogei“, despre care scrie că vara devine „locul de petrecere al societății Române“, numind-o „Livornul României“.

Cu vaporul și trenul spre ultima casă a lui Ovidius

Cartea a fost scrisă în urma unei călătorii pe care Bruto Amante a făcut-o în septembrie-octombrie 1884 în România, iar în limba română se pare că apărut (anul nu este precizat) în anul 1885, la Stabilimentul Grafic „I. V. Socecu“, în traducerea Cleliei Bruzzesi, profesoară de limba italiană la Școala Centrală de fete din Bucureşti. Călătoria spre Dobrogea a început, după cum mărturisește autorul, pe 6 septembrie 1884, „trecând prin Viena, Pesta, Belgrad și București“. La Kustenge ajunge la ora 22.00, pe 1 octombrie, călătorind cu Vaporul Orient până la Cernavoda și apoi, pe calea ferată, la Kustenge. Scopul călătoriei era de a descoperi vechiul Tomis pe care descoperirile arheologice recente îl indicau a fi pe locul Constanței contemporane.

În căutare de dovezi

De asemenea, Bruto Amante mărturisește că vestea apropiatei inaugurări a statuii lui Ovidius este unui dintre motivele care l-a făcut să vină la Constanța, în acest fel căutând și dovezi care să ateste că actualul oraș se ridică pe ruinele Tomisului: „mie ‘mi veni dorința d’a merge la fața locului pentru a lua cunoscință de documentele cari pot să confirmeze ipotesa că actuala Constanța înlocuesce în adever antica Tomi“.

Volumul de 95 de pagini este structurat în șapte capitole:  1 – „Exilul lui Ovidiu“, 2 – „Șederea la Tomi“, 3 – „Pretinsele orașe Tomi“, 4 – „Actuala Constanța și ubiquitatea orașului Tomi“, 5 – „La Insula lui Ovidiu. Printre Infideli“, 6 – „Tradițiuni, legende și monumentul“ 7 – „Poesia populară română (Vasile Alexandri și C. A. Rosetti)“.

Contemporan cu proiecte ambițioase

Printre alte, Bruto Amante scrie în paginile lucrării sale despre viitoarea construcție a podului peste Dunăre (ridicat între anii 1890 și 1895), care „va fi unul din cele mai mari din lume“, dar și despre portul Constanța (1896-1909), convins fiind că va întrece și chiar va rivaliza cu portul Odesa.

În paginile lucrării sale, Amante mai descrie Valul lui Traian, tumulii „sutimi de mici movile“, înalte de șase-șapte metri, dar și „cel mai interesant și mai important  monument al Dobrogei; uă mare construcție de piatră în formă cilindrică ce pare a fi un turn vechiu dărîmat pe jumetate și cunoscut sub numele de Adam-Clisse“.

De vorbă cu Remus Opreanu despre statuia poetului, pe marginea desenului lui Ettore Ferrari

Fostul prefect al Constanței, Remus Opreanu, inițiatorul „Comitetului pentru statuia lui Ovidiu”, cu care leagă o frumoasă prietenie, îi arată un desen al statuii poetului, proiect încredințat conaționalului lui Amante, Ettore Ferrari, spunându-i: „Poetul pe care voim să-l reprezentăm nu este poetul amorurilor, poetul care, nepăsător ‘și petrece cei dintâi an în Roma, ci poetul care ‘și privesce patria din exil și care o imortaliseză prin noi și originale scrieri. Fiind că n’avem nici un portret adeverat al lui și că bustul observat la Paris estre apocrif, voim să ‘i arătăm chipul în evoluțiunea vieței sale și să represintăm imaginațiunei nostre pe marele pot în noi și originale gândiri“.

Bruto Amante află și alte date despre statuie (că este din bronz și are o înălțime de 2,5 metri, fiind așezată pe un „piedestal patru-unghiular de marmoră albă cu vine“) și are obiecții împotriva epitafului ales spunând că mai potrivit ar fi ca succesorii tomitanilor să fi ridicat un monument nu poetului care a criticat patria lor, ci celui „care în urmă a iubit-o, a venerat-o ca pe Roma însuși și a glorificat-o cântând-o în limba grecă“.

Statuia nu o poate vedea pentru că, deși finalizată de Ettore Ferrari în anul 1884 și trimisă în România, va rămâne o vreme „surghiunită“ la Cernavodă, după cum se exprima un contemporan ilustru, Barbu Ștefănescu Delavrancea, și va fi dezvelită abia în 1887.

„O lucrare de o valoare incontestabilă“

În loc de concluzie despre însemnătatea lucrării lui Bruto Amante, iată un fragment dintr-o scrisoare din decembrie 1884 pe care Remus Opreanu a trimis-o autorului, prezentat de traducătoarea Clelia Bruzzesi la finalul prefeței cărții: „Este o  lucrare frumoasă, importantă și erudită. Fără îndoială această operă este cea mai complectă și cea mai exactă ce s’a scris până adi asupra chestiei ubiquităței orașului Tomi. Eleganța stilului precum și claritatea argumentațiunei fac din această monografie o lucrare de o valoare incontestabilă“.

„Book Impact – Cartea Dobrogeană“

Ediția anastatică a lucrării „Ovidiu în exil. Descriere făcută în urma unei visite la Constanța, antica Tomi“, de Bruto Amante a văzut lumina tiparului, în anul 2018, la Editura Next Book, la inițiativa Centrului Cultural Județean „Teodor T. Burada“, cu finanțarea Consiliului Județean Constanța, pentru a marca Centenarul Marii Uniri și 140 de ani de la revenirea Dobrogei la țară.

Volumul face parte din expoziția itinerantă „Book Impact – Cartea Dobrogeană“, organizată de Centrul „Teodor T. Burada“, deschisă în perioada 27 septembrie-7 octombrie, la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman“ Constanța.

Din expoziție fac parte lucrările (ediții anastatice, dar nu numai):

1. „Escursiune agricolă în Câmpia Dobrogei“, de Ion Ionescu (Bucuresci, Tiparul Tribunei Române, 1879; Constanța, Editura Next Book, 2019)
2. „Informațiuni asupra Dobrogei. Starea ei de astăzi. Resursele şi viitorul ei“, de baronul d’Hogguer (Bucuresci, Editura Librăriei Socec, 1879; Constanța, Editura Next Book, 2019)
3. „O călătorie în Dobrogia“, de Teodor T. Burada (Iași, Tipografia Națională Strada Alescandri, 1880; Constanța, 2014, 2019)
4. „Ovidiu în exil. Descriere făcută în urma unei visite la Constanța, antica Tomi“, Bruto Amante. Tradus din limba italiană de Celia Bruzzesi (București, Stabilimentul Grafic „I. V. Socecu”, 1885; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
5. „Simion Licinski, banditul din Dobrogea“, de Zamfir Filoti (1889, extras din ziarul „Românulu“, București, Tipografia „Românulu“, V.C. A. Rosetti, 1889; Constanța, Editura Next Book, 2018)
6. „Excursiuni în Dobrogea“, de Ion P. Licherdopol (București, Institutul de Arte Grafice „Carol Gobl”, furnizor al Curții Regale, 1900; Constanța, Editura Next Book, 2018)
7. „Contribuțiuni istorice și numele Dobrogea“, de Virgil Andronescu (Constanța, Tipografia „Ovidiu” H. Vurlis, 1901; Editura Next Book Constanța, 2018)
8. „Amintiri din Dobrogea“ , de Al. Malcoci-Petrescu, avocat în Constanța (Constanța, Tipografia „Aurora”, Frații Grigoriu, 1901; Constanța, Editura Next Book, 2018)
9. „Un dobrogean de baștină despre Dobrogea“, de Constantin D. Benderly (Tipografia G. A. Lăzăreanu, Bucurersci, 1903, ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
10. „Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații“, de Ioan Adam (Bucureşti, Editura Minerva, 1908; Constanța, Editura Next Book, 2016)
11. „Constanța și Tekirghiol. Ghid ilustrat 1924“ (Constanța, Institutul Grafic „Albania”, 1924; Constanța, Editura Next Book, 2016)
12. „Povestea neamului românesc“, de I. Popescu-Băjenaru (București, Editura „Cartea românească” S.A., 1925; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
13. „Zile cernite, zile de nădejde“, de Const. N. Sarry (Constanța, Institutul de Arte Grafice al ziarului „Dobrogea Jună”, 1927; Constanța, Editura Next Book, 2018)
14. „Dobrogea. O țară din povești. Vol I“, de I. Simionescu (București, Editura „Cartea românească”, 1928; Constanța, Editura Next Book, 2015)
15. „Cât trebuie să știe oricine despre Dobrogea. Trecutul, prezentul, viitorul“, de Apostol D. Culea (București, Editura Casei Școalelor, 1928; Editura Next Book Constanța, 2019)
16. „Antologia Dobrogei, prozatori și poeți, cu prilejul cincantenarului“ (București, Editura Casei Școalelor, 1928; Constanța, Editura Next Book, 2018)
17. „Cutreierând Dobrogea meridională“, de dr. R. I. Călinescu (București, Editura Adevărul, 1935; Constanța, Editura Next Book, 2019)
18. „Dobrogea românească“, lucrare îngrijită de Elsa și G. Dimitriu-Serea (Editura „Acțiunea românească”, 1938; Editura Next Book Constanța, 2017)
19. „Școala românească dobrogeană de la înființare până la 1938. Monografie. Istoric, documente, diagrame“, de Vasile Helgiu (Constanța, Institutul de
    Arte Grafice „Albania”, septembrie 1938; Constanța, Editura Next Book, 2019)
20. „România cum era până la 1918. Vol. II. Moldova și Dobrogea“, de Nicolae Iorga (București, Așezământul tipografic „Datina Românească”, Vălenii-de-Munte, Prahova, 1940; Constanța, Editura Next Book, 2018)
21. „Studiu monografic asupra comunei Ferdinand I (Caramurat) jud. Constanța“, de P-Va Gh. Pușcașu și Gh. M. Pușcașu (Constanța, Tipografia „Lucrătorii asociați”, 1942; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
22. „Mocanii în Dobrogea“, de D. Șandru (Institutul de Istorie Națională din București, 1946; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
23. „Album arheologic. Muzeul Regional al Dobrogei“, de Ioan Micu (Constanța, Tipografia „Lucrătorii asociați”, 1948; Constanța, Editura Next Book, 2017)
24. „Dobrogea“, de dr. C. Brătescu, profesor la Universitatea din Cernăuți din colecția„Cunoștințe folositoare din lumea largă”, Seria C. „Din lumea largă. Sub directiva redacțională a d-lui prof, universitar I. Simionescu”, nr. 7 (f.a; Constanța, Editura Next Book, 2017)

25. „Valori ale culturii de masă în Dobrogea. Școala Populară de Arte și Meserii Constanța“, de Aurelia Lăpușan, Ștefan Lăpușan (Constanța, Editura Dobrogea, 2009)
26. „Sub semnul unirii. Dobrogea. Centenarul Marii Uniri, 140 ani de la revenirea Dobrogei la țară. 630 de ani de la unirea Dobrogei cu Țara Romînească sub sceptrul lui Mircea cel Bătrân“ (ediție specială revista „Datina“, 2016)
27. „Satul dobrogean de la Dunăre în oglinda timpului“, de Aurelia Lăpușan (Constanța, Editura Next Book, 2019)
28. „Comorile uitate ale Dobrogei“ (Constanța, Editura Next Book, 2020)

Proiectul editorial cu volume anastatice a fost lansat sub directoratul Doinei Voivozeanu fiind coordonat de conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan, iar actualului director interimar al Centrului Cultural „Teodor T. Burada“, Ștefania-Laura Abibula-Stroe, îi revine meritul de a reuni aceste realizări sub genericul „Book Impact – Cartea Dobrogeană“.