„Dobrogea românească“ cu români, lipoveni, germani și bulgari
În contextul aniversării a 60 de ani de la revenirea Dobrogei la țară, în anul 1940, ținem să credem, pentru că nu este menționat anul apariției editoriale, la Editura „Acțiunea românească”, ieșea de sub tipar o antologie de texte îngrijită de
Elsa și G. Dimitriu-Serea, „Dobrogea românească“.
Lucrarea reunește o serie de studii dedicate Dobrogei, semnate de profesori de la Universitatea București și membri plini sau titulari ai Academiei Române, cărora li se adaugă, în partea a doua, opinii ale câtorva minorități din Dobrogea: ruși lipoveni, germani și bulgari, publicate inițial în anul 1940, în longevivul ziar „Dobrogea Jună“, „cel mai vechiu și mai însemnat ziar al provinciei“.
Volumul se deschide și se încheie cu câte un text semnat de Constantin Brătescu, profesor la Universitatea din București: „Ce este Dobrogea“ și „Cuvântul dobrogenilor“, publicat în ziarul „Dobrogea Jună“, la 8 iunie 1940. Brătescu semnează și un al treilea articol pe un subiect de actualitate în epocă: „Românii și Bulgarii“.
Continuă cu articole scrise de Nicolae Iorga, profesor la Universitatea din București și membru al Academiei Române – „Istoria Dobrogei“, Scarlat Lambrino, profesor la Universitatea București, membru corespondent al Academiei Române – „Dobrogea romană“, Ion Simionescu, profesor la Universitatea din București și membru al Academiei Române – „Dobrogea: frumuseți naturale“, Dimitriu-Serea (în carte apar doar inițialele D. S.) – „Dobrogea: regim juridic“.
În volum se regăsește și un articol nesemnat, probabil al editorilor, intitulat „Minoritățile din Dobrogea“, dar în care se face o prezentare a turcilor și tătarilor fiind citați doi dintre reprezentanții lor: baș muftiul Etem Curt Mola și un fost consilier județean, Suleiman Abdul Hamid.
Referindu-se la musulmani, cum îi numește generic pe turci și tătari, autorul articolului dedicat minorităților din Dobrogea scrie: „Dacă ar fi să iau dela această populaţie patriarhală, onestă şi ospitalieră un semn care să-i caracterizeze mai bine sufletul, aş lua, de sigur, salutul său în trei etaje. Cu o ușoară aplecare a corpului înainte, cu multă demnitate, evlavie şi respect, musulmanul te salută, ducându-şi palma întinsă la piept, la gură și la frunte. Aceasta însemnează : ceea ce am în inimă, am şi în gură şi în cap. Un salut mai semnificativ şi mai frumos nu cunosc din toată etnologia, la nici un popor de pe suprafaţa planetei“.
Celelalte minorități sunt lăsate să se prezinte prin intermediul articolelor preluate di ziarul „Dobrogea Jună“, semnate de: Terente Lisov, preşedintele Comunităţii Lipoveneşti din județul Tulcea „Lipovenii în Statul Român“, Vicol Gavrilov, protoiereu paroh din Tulcea – „Biserica lipoveana din România“, Helmuth Leier, mare agricultor la Cobadin – „Cuvântul unui german din Dobrogea“, Emanoil Kreis, protopop romano-catolic al Ţinutului Marea – „Germanii din Dobrogea“, Gh. Calef, absolvent al Academiei de Înalte Studii Comerciale – „Bulgarii nu sunt Minoritari“ și Ion Tudor Ivanciu, comerciant din Constanța – „Cuvântul unui negustor bulgar“.
„Book Impact – Cartea Dobrogeană“
Ediția anastatică a lucrării „Dobrogea românească“, lucrare îngrijită de Elsa și G. Dimitriu-Serea, a văzut lumina tiparului, în anul 2017, la Editura Next Book, la inițiativa Centrului Cultural Județean „Teodor T. Burada“, cu finanțarea Consiliului Județean Constanța.
Volumul face parte din expoziția itinerantă „Book Impact – Cartea Dobrogeană“, organizată de Centrul „Teodor T. Burada“, deschisă în perioada 27 septembrie-10 octombrie, la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman“ Constanța și între 11 și 18 octombrie la Biblioteca Județeană „Panait Cerna“ Tulcea.
Din expoziție fac parte lucrările (ediții anastatice, dar nu numai):
Iată mai jos lista cărților, în ordinea cronologică a apariției edițiilor princeps:
- „Escursiune agricolă în Câmpia Dobrogei“, de Ion Ionescu (Bucuresci, Tiparul Tribunei Române, 1879; Constanța, Editura Next Book, 2019)
- „Informațiuni asupra Dobrogei. Starea ei de astăzi. Resursele şi viitorul ei“, de baronul d’Hogguer (Bucuresci, Editura Librăriei Socec, 1879; Constanța, Editura Next Book, 2019)
- „O călătorie în Dobrogia“, de Teodor T. Burada (Iași, Tipografia Națională Strada Alescandri, 1880; Constanța, 2014, 2019)
- „Ovidiu în exil. Descriere făcută în urma unei visite la Constanța, antica Tomi“, de Bruto Amante. Tradus din limba italiană de Celia Bruzzesi (București, Stabilimentul Grafic „I. V. Socecu”, 1885; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
- „Simion Licinski, banditul din Dobrogea“, de Zamfir Filoti (extras din ziarul „Românulu“, București, Tipografia „Românulu“, V.C. A. Rosetti, 1889; Constanța, Editura Next Book, 2018)
- „Excursiuni în Dobrogea“, de Ion P. Licherdopol (București, Institutul de Arte Grafice „Carol Gobl”, furnizor al Curții Regale, 1900; Constanța, Editura Next Book, 2018)
- „Contribuțiuni istorice și numele de Dobrogea“, de Virgil Andronescu (Constanța, Tipografia „Ovidiu” H. Vurlis, 1901; Editura Next Book Constanța, 2018)
- „Amintiri din Dobrogea“ , de Al. Malcoci-Petrescu, avocat în Constanța (Constanța, Tipografia „Aurora”, Frații Grigoriu, 1901; Constanța, Editura Next Book, 2018)
- „Un dobrogean de baștină despre Dobrogea“, de Constantin D. Benderly (Tipografia G. A. Lăzăreanu, Bucuresci, 1903, ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
- „Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații“, de Ioan Adam (Bucureşti, Editura Minerva, 1908; Constanța, Editura Next Book, 2016)
- „Constanța și Tekirghiolul. Ghid ilustrat pentru vizitatori 1924“, de Th. Ionescu și I.N. Duployen (Constanța, Institutul Grafic „Albania”, 1924; Constanța, Editura Next Book, 2016)
- „Povestea neamului românesc“, de I. Popescu-Băjenaru (București, Editura „Cartea românească” S.A., 1925; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
- „Zile cernite, zile de nădejde. Scrisori din captivitate“, de Const. N. Sarry (Constanța, Institutul de Arte Grafice al ziarului „Dobrogea Jună”, 1927; Constanța, Editura Next Book, 2018)
- „Dobrogea. O țară din povești. Vol I“, de I. Simionescu (București, Editura „Cartea românească”, 1928; Constanța, Editura Next Book, 2015)
- „Cât trebuie să știe oricine despre Dobrogea. Trecutul, prezentul, viitorul“, de Apostol D. Culea (București, Editura Casei Școalelor, 1928; Editura Next Book Constanța, 2019)
- „Antologia Dobrogei, prozatori și poeți, cu prilejul cincantenarului“, întocmită de Al. Lascarov Moldovanu și Apostol D. Culea (București, Editura Casei Școalelor, 1928; Constanța, Editura Next Book, 2018)
- „Cutreerând Dobrogea meridională“, de dr. R. I. Călinescu (București, Editura Adevărul, 1935; Constanța, Editura Next Book, 2019)
- „Școala românească dobrogeană dela înființare până la 1938. Monografie. Istoric, documente, diagrame“, de Vasile Helgiu (Constanța, Institutul de
Arte Grafice „Albania”, septembrie 1938; Constanța, Editura Next Book, 2019) - „Dobrogea românească“, lucrare îngrijită de Elsa și G. Dimitriu-Serea (Editura „Acțiunea românească”, 1940; Editura Next Book Constanța, 2017)
- „România cum era până la 1918. Vol. II. Moldova și Dobrogea“, de Nicolae Iorga (București, Așezământul tipografic „Datina Românească”, Vălenii-de-Munte, Prahova, 1940; Constanța, Editura Next Book, 2018)
- „Studiu monografic asupra comunei Ferdinand I (Caramurat) jud. Constanța“, de P-Va Gh. Pușcașu și Gh. M. Pușcașu (Constanța, Tipografia „Lucrătorii asociați”, 1942; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
- „Mocanii în Dobrogea“, de D. Șandru (Institutul de Istorie Națională din București, 1946; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
- „Album arheologic. Muzeul Regional al Dobrogei“, de Ioan Micu (Constanța, Tipografia „Lucrătorii asociați”, 1948; Constanța, Editura Next Book, 2017)
- „Dobrogea“, de dr. C. Brătescu, profesor la Universitatea din Cernăuți din colecția„Cunoștințe folositoare din lumea largă”, Seria C. „Din lumea largă. Sub directiva redacțională a d-lui prof, universitar I. Simionescu”, nr. 7 (f.a; Constanța, Editura Next Book, 2017)
- „Valori ale culturii de masă în Dobrogea. Școala Populară de Arte și Meserii Constanța“, de Aurelia Lăpușan, Ștefan Lăpușan (Constanța, Editura Dobrogea, 2009)
- „Sub semnul unirii. Dobrogea. Centenarul Marii Uniri, 140 ani de la revenirea Dobrogei la țară. 630 de ani de la unirea Dobrogei cu Țara Romînească sub sceptrul lui Mircea cel Bătrân“ (ediție specială revista „Datina“, 2016)
- „Satul dobrogean de la Dunăre în oglinda timpului“, de Aurelia Lăpușan (Constanța, Editura Next Book, 2019)
- „Comorile uitate ale Dobrogei“ (Constanța, Editura Next Book, 2020).
Proiectul editorial cu volume anastatice a fost lansat sub directoratul Doinei Voivozeanu fiind coordonat de conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan, iar actualului director interimar al Centrului Cultural „Teodor T. Burada“, Ștefania-Laura Abibula-Stroe, îi revine meritul de a reuni aceste realizări sub genericul „Book Impact – Cartea Dobrogeană“.