Pe vremea când în Dobrogea codrii erau încă deși, cu toate că și atunci se spunea că nu mai erau ce fuseseră cândva, la scurt timp de la revenirea Dobrogei la țară, a trăit Simion Licinski, un bandit faimos pe meleagurile tulcene. Celebritatea lui Licinski a trecut însă granițele provinciei, numele său căpătând notorietate națională, astfel încât i s-au dedicat în epocă romane… criminale.

Un astfel de roman a fost publicat în 1890 de Ilie Emanoil Ighel, cu titlul „Banditul Simion Licinski. Roman criminal“, iar un altul, a apărut la București, la Tipografia „Românulŭ“, V.C. A. Rosetti, cu un an mai devreme, în 1889, sub semnătura lui  Zamfir Filoti „Simion Licinski, banditul din Dobrogea. (Extras din diarul „Românulŭ)“.

Pe acesta din urmă îl vom prezenta în rândurile care urmează.

Cartea, sub formă de broșură (61 de pagini), nu prezintă în mod explicit repere cronologice, ci prezintă viața lui Simion Licinski înainte de a deveni bandit.

De precizat că despre faimosul personaj se știe că a acționat vreme de aprox. patru ani, din 1887 (după alte surse din 1886) până în 1891, când, trădat fiind de gazda sa, a fost împușcat de o poteră, întâmplare de unde i s-a tras în scurt timp și moartea.

Zamfir Filoti plasează acțiunea cărții la Tulcea, într-o veche și faimoasă ceainărie din centrul orașului, celebră mai ales pentru că „vechiul ei proprietar ajunsese primar în Tulcea“ (pare să fie vorba despre Vasile Sotirescu, primar în anii 1882 și 1891-1892).

Aici moș Lavrinte bea „ciai“ și vorbește despre pescuit  cu un tânăr de 23-24 de ani, Simion, „băiat frumos și bine făcut“, cu „ochii mari de un albastru spălăcit ca cerul“, cu „o mustăcióră mică, mai mult roșie de cât blonde“ și „un păr mai mult blond de cât închis (…) pieptănat și aruncat peste cap dupĕ sistemul cum îl pórte băieții de la Bele-arte și câți-va, cărora le a intrat în cap ideia că nu pot face versuri de nu au pete lungi“.

Tonul autorului este părtinitor, descrierea pe care i-o face lui Simion Licinski fiind una plină de compasiune, poate și pentru că în epocă se spunea că banditul „spăimânta pe bogați și ajuta pe săraci“.

Pe scurt, Licinski este burlac, adică, după cum explică Filoti în notele de subsol, un om fără căpătâi, care lucrează la prinderea peștelui. Detestă statutul de burlac, care nu îi oferă nicio perspectivă și tânjește să aibă o familie sau măcar să-și fi cunoscut mama. Sătul de burlăcie, devine argat la patronul ceainăriei, unde se face remarcat datorită hărniciei sale.

Liuba, fata din vis

Însă după ce-l ajută pe bogatul Ivan Blisnicov din Telița într-un moment de cumpănă, se îndrăgostește de fiica acestuia, Liuba și pleacă de la stăpân, convins că Liuba este fata care îi apărea de ceva vreme în vis. Pornește spre Telița să ceară mâna Liubei, însă simte că tatăl ei refuză doar pentru că este burlac, fără să se lase impresionat de sinceritatea tânărului pe care îl consideră, la cei 26 de ani, bătrân. În încercarea de a o uita pe Liuba, Simion ajunge la mănăstirea „Cocoș“, hotărât să se călugărească. De aici fuge într-o noapte, pentru a nu ajunge ca Gheorghe, nebunul cu fața inexpresivă care se aciuase acolo, despre care bănuiește că și-a pierdut mințile din cauza unei femei. În noaptea aceea se hotărăște să devină bandit. Și aici „romanul“ lui Zamfir Filoti i-a sfârșit.

Ediția anastatică a lucrării „Simion Licinski, banditul din Dobrogea. (Extras din diarul „Românulŭ)“, de Zamfir Filoti, a văzut lumina tiparului, în anul 2018, la Editura Next Book, la inițiativa Centrului Cultural Județean „Teodor T. Burada“, cu finanțarea Consiliului Județean Constanța, pentru a marca Centenarul Marii Uniri și 140 de ani de la revenirea Dobrogei la țară.

Volumul face parte din expoziția itinerantă „Book Impact – Cartea Dobrogeană“, organizată de Centrul „Teodor T. Burada“, deschisă în perioada 27 septembrie-10 octombrie, la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman“ Constanța.

Din expoziție fac parte lucrările (ediții anastatice, dar nu numai):

1. „Escursiune agricolă în Câmpia Dobrogei“, de Ion Ionescu (Bucuresci, Tiparul Tribunei Române, 1879; Constanța, Editura Next Book, 2019)
2. „Informațiuni asupra Dobrogei. Starea ei de astăzi. Resursele şi viitorul ei“, de baronul d’Hogguer (Bucuresci, Editura Librăriei Socec, 1879; Constanța, Editura Next Book, 2019)
3. „O călătorie în Dobrogia“, de Teodor T. Burada (Iași, Tipografia Națională Strada Alescandri, 1880; Constanța, 2014, 2019)
4. „Ovidiu în exil. Descriere făcută în urma unei visite la Constanța, antica Tomi“, de Bruto Amante. Tradus din limba italiană de Celia Bruzzesi (București, Stabilimentul Grafic „I. V. Socecu”, 1885; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
5. „Simion Licinski, banditul din Dobrogea“, de Zamfir Filoti (1889, extras din ziarul „Românulu“, București, Tipografia „Românulu“, V.C. A. Rosetti, 1889; Constanța, Editura Next Book, 2018)
6. „Excursiuni în Dobrogea“, de Ion P. Licherdopol (București, Institutul de Arte Grafice „Carol Gobl”, furnizor al Curții Regale, 1900; Constanța, Editura Next Book, 2018)
7. „Contribuțiuni istorice și numele Dobrogea“, de Virgil Andronescu (Constanța, Tipografia „Ovidiu” H. Vurlis, 1901; Editura Next Book Constanța, 2018)
8. „Amintiri din Dobrogea“ , de Al. Malcoci-Petrescu, avocat în Constanța (Constanța, Tipografia „Aurora”, Frații Grigoriu, 1901; Constanța, Editura Next Book, 2018)
9. „Un dobrogean de baștină despre Dobrogea“, de Constantin D. Benderly (Tipografia G. A. Lăzăreanu, Bucurersci, 1903, ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
10. „Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații“, de Ioan Adam (Bucureşti, Editura Minerva, 1908; Constanța, Editura Next Book, 2016)
11. „Constanța și Tekirghiol. Ghid ilustrat 1924“ (Constanța, Institutul Grafic „Albania”, 1924; Constanța, Editura Next Book, 2016)
12. „Povestea neamului românesc“, de I. Popescu-Băjenaru (București, Editura „Cartea românească” S.A., 1925; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
13. „Zile cernite, zile de nădejde“, de Const. N. Sarry (Constanța, Institutul de Arte Grafice al ziarului „Dobrogea Jună”, 1927; Constanța, Editura Next Book, 2018)
14. „Dobrogea. O țară din povești. Vol I“, de I. Simionescu (București, Editura „Cartea românească”, 1928; Constanța, Editura Next Book, 2015)
15. „Cât trebuie să știe oricine despre Dobrogea. Trecutul, prezentul, viitorul“, de Apostol D. Culea (București, Editura Casei Școalelor, 1928; Editura Next Book Constanța, 2019)
16. „Antologia Dobrogei, prozatori și poeți, cu prilejul cincantenarului“ (București, Editura Casei Școalelor, 1928; Constanța, Editura Next Book, 2018)
17. „Cutreierând Dobrogea meridională“, de dr. R. I. Călinescu (București, Editura Adevărul, 1935; Constanța, Editura Next Book, 2019)
18. „Dobrogea românească“, lucrare îngrijită de Elsa și G. Dimitriu-Serea (Editura „Acțiunea românească”, 1938; Editura Next Book Constanța, 2017)
19. „Școala românească dobrogeană de la înființare până la 1938. Monografie. Istoric, documente, diagrame“, de Vasile Helgiu (Constanța, Institutul de
    Arte Grafice „Albania”, septembrie 1938; Constanța, Editura Next Book, 2019)
20. „România cum era până la 1918. Vol. II. Moldova și Dobrogea“, de Nicolae Iorga (București, Așezământul tipografic „Datina Românească”, Vălenii-de-Munte, Prahova, 1940; Constanța, Editura Next Book, 2018)
21. „Studiu monografic asupra comunei Ferdinand I (Caramurat) jud. Constanța“, de P-Va Gh. Pușcașu și Gh. M. Pușcașu (Constanța, Tipografia „Lucrătorii asociați”, 1942; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
22. „Mocanii în Dobrogea“, de D. Șandru (Institutul de Istorie Națională din București, 1946; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
23. „Album arheologic. Muzeul Regional al Dobrogei“, de Ioan Micu (Constanța, Tipografia „Lucrătorii asociați”, 1948; Constanța, Editura Next Book, 2017)
24. „Dobrogea“, de dr. C. Brătescu, profesor la Universitatea din Cernăuți din colecția „Cunoștințe folositoare din lumea largă“, Seria C. „Din lumea largă. Sub directiva redacțională a d-lui prof, universitar I. Simionescu“, nr. 7 (f.a; Constanța, Editura Next Book, 2017)

25. „Valori ale culturii de masă în Dobrogea. Școala Populară de Arte și Meserii Constanța“, de Aurelia Lăpușan, Ștefan Lăpușan (Constanța, Editura Dobrogea, 2009)
26. „Sub semnul unirii. Dobrogea. Centenarul Marii Uniri, 140 ani de la revenirea Dobrogei la țară. 630 de ani de la unirea Dobrogei cu Țara Romînească sub sceptrul lui Mircea cel Bătrân“ (ediție specială revista „Datina“, 2016)
27. „Satul dobrogean de la Dunăre în oglinda timpului“, de Aurelia Lăpușan (Constanța, Editura Next Book, 2019)
28. „Comorile uitate ale Dobrogei“ (Constanța, Editura Next Book, 2020)

Proiectul editorial cu volume anastatice a fost lansat sub directoratul Doinei Voivozeanu fiind coordonat de conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan, iar actualului director interimar al Centrului Cultural „Teodor T. Burada“, Ștefania-Laura Abibula-Stroe, îi revine meritul de a reuni aceste realizări sub genericul „Book Impact – Cartea Dobrogeană“.