În anul 1903, Constantin D. Benderly, dobrogean de baștină, cum se autointitulează, își face cunoscute nemulțumirile față de guvernul central într-o broșură de 22 de pagini, publicată la „Bucuresci“, în același an, la Tipografia „G. A. Lăzăreanu“.

Constantin D. Benderly și-a propus prin publicarea opiniilor unui dobrogean de baștină despre Dobrogea să arate „starea de inferioritate în care am fost și suntem menținuți față cu locuitorii României propriu-dise“.

„Dobrogeanul numai bugetivor nu s’a născut și nu va deveni nico o dată“

Acesta se arată nemulțumit de administrația Dobrogei și face comparații, nu de puține ori, cu vechiul regim, al otomanilor: „În locul pașalelor și beylor turci, cari aveau cusururile lor, aceasta este de netăgăduit, dar cari aveau și calități, multe calități, ni s’a trimes un personal administrativ recrutat printre tot ce România avea mai putred în Basarabia, ni s’a expediat aci, spre a ne civiliza, tot ce muscalul n’a voit și a isgonit“.

Este însă de părere că dobrogeanul, la fel ca cei născuți „de-a lungul țărmurilor“ nu este făcut pentru a fi funcționar: „dobrogeanul numai bugetivor nu s’a născut și nu va deveni nico o dată“.

Cu o statuie nu se face… cultură

Constantin D. Benderly  se arată nemulțumit și de faptul că, deși „guvernul central era nesățios de banul dobrogeanului și-i storcea, prin organele sale locale, până și ultima centima“, acesta nu s-a preocupat să asigure accesul la cultură și la învățământ. „Învățământul secundar nu exista în Dobrogea până în ultimele timpuri; în Constanța, abia acum câți-va ani, s’a înființat un gimnaziu – nu liceu – (n.r. – este vorba de Gimnaziul clasic de băieți, înființat la 1 septembrie 1896, actualul Colegiu Național „Mircea cel Bătrân“). Un liceu particular (n.r. – înființat în 1901 de Virgil P. Andronescu) există iarăși de acum câți-va ani. Ceea ce vrea să dică, că timp de aproape două-deci de ani nici măcar un gimnaziu n’a funcționat în Constanța“ .

Continuă cu o întrebare retorică – „Cum înțelegea atunci, înaltul guvern, românizarea acestei provincii?“ – lăsând să se înțeleagă că „simpla ridicare a unei statui lui Ovidiu“, dezvelită în 1887, nu este suficientă.

„Constanța este și va rămâne un port de transit care va profita mai mult țării de cât nouă“

Benderly nu vede în construcția Portului Constanța o realizare. Cel puțin nu una pentru dobrogeni. „La afirmarea noastră că nu s’a făcut nimic pentru Dobrogea, ni s’ar putea opune construcția portului din Constanța. La aceasta vom răspunde că portul Constanța nu se construesce pentru Dobrogea. Noi n’avem nevoie de un asemenea port. Pentru noi, îmbunătățirea vechiului port ar fi fost suficientă. Constanța este și va rămâne un port de transit care va profita mai mult țării de cât nouă“.

În schimb, consideră că ar trebui onorată o promisiune de 25 de ani: construirea liniilor ferate Tulcea-Constanța și Constanța-Medgidia. Este însă sceptic: „dar multă apă va trece încă sub podul Dunărei până vor circula trenuri cu mărfuri între Constanța și localitățile sus arătate, cu toate că, dacă aveam bugetul nostru distinct, am fi putut, până adi, mări și portul din Constanța și construi liniile ferate sus arătate cu banii noștri“.

În concluzie, Benderly este de părere – idee reiterată în mai multe rânduri – că inegalitățile dintre dobrogeni şi „locuitorii din România propriu-disă“ trebuie să dispară, deoarece aceasta este o „situațiune de inferioritate, pe care părinții noștri n’au cunoscut-o sub regimul turcesc“.

„Book Impact – Cartea Dobrogeană“

Volumul face parte din expoziția itinerantă „Book Impact – Cartea Dobrogeană“, organizată de Centrul „Teodor T. Burada“, deschisă în perioada 27 septembrie-10 octombrie, la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman“ Constanța.

Din expoziție fac parte lucrările (ediții anastatice, dar nu numai):

Iată mai jos lista cărților, în ordinea cronologică a apariției edițiilor princeps:

1. „Escursiune agricolă în Câmpia Dobrogei“, de Ion Ionescu (Bucuresci, Tiparul Tribunei Române, 1879; Constanța, Editura Next Book, 2019)
2. „Informațiuni asupra Dobrogei. Starea ei de astăzi. Resursele şi viitorul ei“, de baronul d’Hogguer (Bucuresci, Editura Librăriei Socec, 1879; Constanța, Editura Next Book, 2019)
3. „O călătorie în Dobrogia“, de Teodor T. Burada (Iași, Tipografia Națională Strada Alescandri, 1880; Constanța, 2014, 2019)
4. „Ovidiu în exil. Descriere făcută în urma unei visite la Constanța, antica Tomi“, de Bruto Amante. Tradus din limba italiană de Celia Bruzzesi (București, Stabilimentul Grafic „I. V. Socecu”, 1885; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
5. „Simion Licinski, banditul din Dobrogea“, de Zamfir Filoti (extras din ziarul „Românulu“, București, Tipografia „Românulu“, V.C. A. Rosetti, 1889; Constanța, Editura Next Book, 2018)
6. „Excursiuni în Dobrogea“, de Ion P. Licherdopol (București, Institutul de Arte Grafice „Carol Gobl”, furnizor al Curții Regale, 1900; Constanța, Editura Next Book, 2018)
7. „Contribuțiuni istorice și numele de Dobrogea“, de Virgil Andronescu (Constanța, Tipografia „Ovidiu” H. Vurlis, 1901; Editura Next Book Constanța, 2018)
8. „Amintiri din Dobrogea“ , de Al. Malcoci-Petrescu, avocat în Constanța (Constanța, Tipografia „Aurora”, Frații Grigoriu, 1901; Constanța, Editura Next Book, 2018)
9. „Un dobrogean de baștină despre Dobrogea“, de Constantin D. Benderly (Tipografia G. A. Lăzăreanu, Bucuresci, 1903, ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
10. „Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații“, de Ioan Adam (Bucureşti, Editura Minerva, 1908; Constanța, Editura Next Book, 2016)
11. „Constanța și Tekirghiol. Ghid ilustrat 1924“ (Constanța, Institutul Grafic „Albania”, 1924; Constanța, Editura Next Book, 2016)
12. „Povestea neamului românesc“, de I. Popescu-Băjenaru (București, Editura „Cartea românească” S.A., 1925; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
13. „Zile cernite, zile de nădejde“, de Const. N. Sarry (Constanța, Institutul de Arte Grafice al ziarului „Dobrogea Jună”, 1927; Constanța, Editura Next Book, 2018)
14. „Dobrogea. O țară din povești. Vol I“, de I. Simionescu (București, Editura „Cartea românească”, 1928; Constanța, Editura Next Book, 2015)
15. „Cât trebuie să știe oricine despre Dobrogea. Trecutul, prezentul, viitorul“, de Apostol D. Culea (București, Editura Casei Școalelor, 1928; Editura Next Book Constanța, 2019)
16. „Antologia Dobrogei, prozatori și poeți, cu prilejul cincantenarului“ (București, Editura Casei Școalelor, 1928; Constanța, Editura Next Book, 2018)
17. „Cutreierând Dobrogea meridională“, de dr. R. I. Călinescu (București, Editura Adevărul, 1935; Constanța, Editura Next Book, 2019)
18. „Dobrogea românească“, lucrare îngrijită de Elsa și G. Dimitriu-Serea (Editura „Acțiunea românească”, 1938; Editura Next Book Constanța, 2017)
19. „Școala românească dobrogeană de la înființare până la 1938. Monografie. Istoric, documente, diagrame“, de Vasile Helgiu (Constanța, Institutul de
    Arte Grafice „Albania”, septembrie 1938; Constanța, Editura Next Book, 2019)
20. „România cum era până la 1918. Vol. II. Moldova și Dobrogea“, de Nicolae Iorga (București, Așezământul tipografic „Datina Românească”, Vălenii-de-Munte, Prahova, 1940; Constanța, Editura Next Book, 2018)
21. „Studiu monografic asupra comunei Ferdinand I (Caramurat) jud. Constanța“, de P-Va Gh. Pușcașu și Gh. M. Pușcașu (Constanța, Tipografia „Lucrătorii asociați”, 1942; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
22. „Mocanii în Dobrogea“, de D. Șandru (Institutul de Istorie Națională din București, 1946; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
23. „Album arheologic. Muzeul Regional al Dobrogei“, de Ioan Micu (Constanța, Tipografia „Lucrătorii asociați”, 1948; Constanța, Editura Next Book, 2017)
24. „Dobrogea“, de dr. C. Brătescu, profesor la Universitatea din Cernăuți din colecția„Cunoștințe folositoare din lumea largă”, Seria C. „Din lumea largă. Sub directiva redacțională a d-lui prof, universitar I. Simionescu”, nr. 7 (f.a; Constanța, Editura Next Book, 2017)

25. „Valori ale culturii de masă în Dobrogea. Școala Populară de Arte și Meserii Constanța“, de Aurelia Lăpușan, Ștefan Lăpușan (Constanța, Editura Dobrogea, 2009)
26. „Sub semnul unirii. Dobrogea. Centenarul Marii Uniri, 140 ani de la revenirea Dobrogei la țară. 630 de ani de la unirea Dobrogei cu Țara Romînească sub sceptrul lui Mircea cel Bătrân“ (ediție specială revista „Datina“, 2016)
27. „Satul dobrogean de la Dunăre în oglinda timpului“, de Aurelia Lăpușan (Constanța, Editura Next Book, 2019)
28. „Comorile uitate ale Dobrogei“ (Constanța, Editura Next Book, 2020).

Proiectul editorial cu volume anastatice a fost lansat sub directoratul Doinei Voivozeanu fiind coordonat de conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan, iar actualului director interimar al Centrului Cultural „Teodor T. Burada“, Ștefania-Laura Abibula-Stroe, îi revine meritul de a reuni aceste realizări sub genericul „Book Impact – Cartea Dobrogeană“.