Când în anul 2014 Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada“ și-a luat angajamentul de a aduce în prim-plan cărți despre Dobrogea de altădată, prin elaborarea de ediții anastatice, era firesc să aleagă, din multitudinea de lucrări, una cu încărcătură simbolică mare.

Volumul „O călĕtorie în Dobrogia“, că despre acesta este vorba, a apărut sub semnătura folcloristului, etnografului și muzicologului ieșean Teodor T. Burada (1839-1923), cel al cărui nume îl poartă Centrul Cultural Județean Constanța din 2011.

Culegătorul de avuție intelectuală

În anul 1879, la scurt timp după ce Dobrogea a revenit în granițele statului român, Teodor T. Burada a cunoscut nemijlocit vechea provincie românească. „Scopul căletoriei ce am făcut în Dobrogia a fost mai mult a studia credințele, datinele și obiceiurile Romănilor ce locuesc acolo, inconjurați de atăte elemente străine și a aduna poesiile lor populare, singura avuție intelectuală ce posed“, spune Burada în deschiderea lucrării „O călătorie în Dobrogea“, care a văzut lumina tiparului în anul 1880, la Iași, la Tipografia Națională Strada Alecsandri.

Culegerea de folclor a lui Burada, considerată prima cercetare folclorică de tip monografic, este prefațată de o prezentare a Dobrogei din punct de vedere istoric, social, economic. Descrierea nu este deloc măgulitoare, provincia aflându-se „în starea cea mai mare de decadență în ceea ce privește agricultura, comerțul și industria“. Deși turcii și tătarii predominau, autorul se arată interesat cu precădere de confrații săi români, care „par a se fi strămutat acolo (n.r. – în Dobrogea) din Valachia sau Moldova în timpuri destul de vechi“ și care „locuesc în această provincie, cu deosebire pe mal și în apropierea Dunării, negăsindu-se în celelalte părți decăt foarte puțini, strămutați pe acolo pentru interesele lor“.

Burada nu se abține să facă comparații între românii din Moldova („noi“) și cei din Dobrogea: „Cele mai multe din obiceiurile, credințele și naravurile aflate la noi, avĕnd cea mai parte originea lor de la Romani, sunt păstrate și de frații noștri din Dobrogia; așa vedem plugușorul, buhaiul, colinda religioasă cu florile dalbei жi cea lumească cu Lerumi Doamne, sau și fără aceste cuvinte, păpușele, irozii, steaua, serbarea zilei de 1 Maiu, obiceiurile de la inmormĕntări și de la nunţi, tǎerea porcilor la Ignat, credința in descăntece, farmece, vrăji, în prevestirea cucuveicelor, in pocnetul icoanelor, în șerpii de casă, iele, năuci, mează-noapte, stafii, strigoi, tricolici, vărcolaci, smei, balauri, in deochi, că sfântul ‎Ilie gonește dracii cănd tună, și multe care s´a păstrat de Romăno ori unde s´au aflat ei“.

Românii din Dobrogia, păstrători ai unor tradiții uitate

Etnograful identifică și „niște obiceiuri de origine romană, care astăzi la noi sunt uitate sau au dispărut cu totul”: pehlivăniile (luptele) de praznicul Sfintei Treimi, hobotul sau sovonul (pânza cu care mireasa își acoperă capul când merge la biserică) , „copacul înmormentărilor“ flăcăilor sau fetelor, împodobit cu ștergare, busuioc, hârtie albă și lână roșie, jijeul sau chinuirea câinilor din prima luni a Postului Mare. Acestora li se alătură „danțurile“ dintre care „multe sunt necunoscute in Romănia“, precum: hora de brâu, hora în bătaie, jucată doar de flăcăi, hora țigănească, cadâneasca, bătuta, tropanca, joenica, mărămile „un soiu de horă ce se joacă cu mărămi când se duce copacul înaintea miresei la cununie“ și altele.
Pașii l-au purtat pe Teodor T. Burada în special în comunele Ostrov, Bugeac, Perjoaia (azi Izvoarele), Oltina, Beilic (azi Viile), Kuzgun (azi Ion Corvin), Mărlean (azi Dunăreni), Aliman, Vlakioi (azi Vlahi), Rasova, Cochirleni, Seimenii Mari și Seimenii Mici, Topalu, Samova și Niculițel.

Din localitățile amintite, Burada a cules un Plugușor, 18 colinde, 17 „cântice bătrînești”, nouă doine, 18 strigături, trei bocete și cinci descântece.

În 2019, Centrul Cultural Județean „Teodor T. Burada“ a scos „O călătorie în Dobrogia“ în ediție anastatică de lux, în casetă, omagiind astfel Centenarul Marii Uniri și cei 140 de ani de la revenirea Dobrogei la țară.

Ediția anastatică a lucrării „O călătorie în Dobrogia“ este inclusă în expoziția itinerantă „Book Impact – Cartea Dobrogeană“, organizată de Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada“, deschisă în perioada 27 septembrie-7 octombrie, la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman“ Constanța.

Din expoziție fac parte lucrările (ediții anastatice, dar nu numai):

1. „Escursiune agricolă în Câmpia Dobrogei“, de Ion Ionescu (Bucuresci, Tiparul Tribunei Române, 1879; Constanța, Editura Next Book, 2019)
2. „Informațiuni asupra Dobrogei. Starea ei de astăzi. Resursele şi viitorul ei“, de baronul d’Hogguer (Bucuresci, Editura Librăriei Socec, 1879; Constanța, Editura Next Book, 2019)
3. „O călătorie în Dobrogia“, de Teodor T. Burada (Iași, Tipografia Națională Strada Alescandri, 1880; Constanța, 2014, 2019)
4. „Ovidiu în exil. Descriere făcută în urma unei visite la Constanța, antica Tomi“, de Bruto Amante. Tradus din limba italiană de Celia Bruzzesi (București, Stabilimentul Grafic „I. V. Socecu”, 1885; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
5. „Simion Licinski Banditul din Dobrogea“, de Zamfir Filoti (1889, extras din ziarul „Românulu“, București, Tipografia „Românulu“, V.C. A. Rosetti, 1889; Constanța, Editura Next Book, 2018)
6. „Excursiuni în Dobrogea“, de Ion P. Licherdopol (București, Institutul de Arte Grafice „Carol Gobl”, furnizor al Curții Regale, 1900; Constanța, Editura Next Book, 2018)
7. „Contribuțiuni istorice și numele Dobrogea“, de Virgil Andronescu (Constanța, Tipografia „Ovidiu” H. Vurlis, 1901; Editura Next Book Constanța, 2018)
8. „Amintiri din Dobrogea“ , de Al. Malcoci-Petrescu, avocat în Constanța (Constanța, Tipografia „Aurora”, Frații Grigoriu, 1901; Constanța, Editura Next Book, 2018)
9. „Un dobrogean de baștină despre Dobrogea“, de Constantin D. Benderly (Tipografia G. A. Lăzăreanu, Bucurersci, 1903, ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
10. „Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații“, de Ioan Adam (Bucureşti, Editura Minerva, 1908; Constanța, Editura Next Book, 2016)
11. „Constanța și Tekirghiol. Ghid ilustrat 1924“ (Constanța, Institutul Grafic „Albania”, 1924; Constanța, Editura Next Book, 2016)
12. „Povestea neamului românesc“, de I. Popescu-Băjenaru (București, Editura „Cartea românească” S.A., 1925; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
13. „Zile cernite, zile de nădejde“, de Const. N. Sarry (Constanța, Institutul de Arte Grafice al ziarului „Dobrogea Jună”, 1927; Constanța, Editura Next Book, 2018)
14. „Dobrogea. O țară din povești. Vol I“, de I. Simionescu (București, Editura „Cartea românească”, 1928; Constanța, Editura Next Book, 2015)
15. „Cât trebuie să știe oricine despre Dobrogea. Trecutul, prezentul, viitorul“, de Apostol D. Culea (București, Editura Casei Școalelor, 1928; Editura Next Book Constanța, 2019)
16. „Antologia Dobrogei, prozatori și poeți, cu prilejul cincantenarului“ (București, Editura Casei Școalelor, 1928; Constanța, Editura Next Book, 2018)
17. „Cutreierând Dobrogea meridională“, de dr. R. I. Călinescu (București, Editura Adevărul, 1935; Constanța, Editura Next Book, 2019)
18. „Dobrogea românească“, lucrare îngrijită de Elsa și G. Dimitriu-Serea (Editura „Acțiunea românească”, 1938; Editura Next Book Constanța, 2017)
19. „Școala românească dobrogeană de la înființare până la 1938. Monografie. Istoric, documente, diagrame“, de Vasile Helgiu (Constanța, Institutul de
    Arte Grafice „Albania”, septembrie 1938; Constanța, Editura Next Book, 2019)
20. „România cum era până la 1918. Vol. II. Moldova și Dobrogea“, de Nicolae Iorga (București, Așezământul tipografic „Datina Românească”, Vălenii-de-Munte, Prahova, 1940; Constanța, Editura Next Book, 2018)
21. „Studiu monografic asupra comunei Ferdinand I (Caramurat) jud. Constanța“, de P-Va Gh. Pușcașu și Gh. M. Pușcașu (Constanța, Tipografia „Lucrătorii asociați”, 1942; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
22. „Mocanii în Dobrogea“, de D. Șandru (Institutul de Istorie Națională din București, 1946; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
23. „Album arheologic. Muzeul Regional al Dobrogei“, de Ioan Micu (Constanța, Tipografia „Lucrătorii asociați”, 1948; Constanța, Editura Next Book, 2017)
24. „Dobrogea“, de dr. C. Brătescu, profesor la Universitatea din Cernăuți din colecția„Cunoștințe folositoare din lumea largă”, Seria C. „Din lumea largă. Sub directiva redacțională a d-lui prof, universitar I. Simionescu”, nr. 7 (f.a; Constanța, Editura Next Book, 2017)

25. „Valori ale culturii de masă în Dobrogea. Școala Populară de Arte și Meserii Constanța“, de Aurelia Lăpușan, Ștefan Lăpușan (Constanța, Editura Dobrogea, 2009)
26. „Sub semnul unirii. Dobrogea. Centenarul Marii Uniri, 140 ani de la revenirea Dobrogei la țară. 630 de ani de la unirea Dobrogei cu Țara Romînească sub sceptrul lui Mircea cel Bătrân“ (ediție specială revista „Datina“, 2016)
27. „Satul dobrogean de la Dunăre în oglinda timpului“, de Aurelia Lăpușan (Constanța, Editura Next Book, 2019)
28. „Comorile uitate ale Dobrogei“ (Constanța, Editura Next Book, 2020).

Proiectul editorial cu volume anastatice a fost lansat sub directoratul Doinei Voivozeanu fiind coordonat de conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan, iar actualului director interimar al Centrului Cultural „Teodor T. Burada“, Ștefania-Laura Abibula-Stroe, îi revine meritul de a reuni aceste realizări sub genericul „Book Impact – Cartea Dobrogeană“.

„Book Impact – Cartea Dobrogeană“, o invitație de a redescoperi pământul dintre Dunăre și Mare

Descoperă volumele din expoziția itinerantă „Book Impact – Cartea Dobrogeană“

Sursă foto: culturaconstanta.ro