Licherdopol, profesorul pasionat de călătorii și de… melci, în vizită, în Dobrogea
Pasionat de călătorii și de… melci, malacologia (studiul melcilor și scoicilor) aflându-se printre preocupările sale, Ion P. Licherdopol, profesor la Școala de Comerț din București, face o călătorie în Dobrogea, la Tulcea în vara anului 1900, între 4 și 27 iulie.
Impresiile călătoriei sale, completate cu informații strânse din lecturi, le-a strâns în volumul „Excursiuni în Dobrogea“ publicat în același an la București, la Institutul de Arte Grafice „Carol Gobl”, furnizor al Curții Regale.
În voluminosul bagaj al profesorului se regăsesc pe lângă cele necesare – îmbrăcăminte, așternuturi și merinde – , un aparat de fotografiat, cutii de colecționat melci și revolvere, dat fiind locurile puțin populate aflate pe care și le propusese să le viziteze.
Despre Dobrogea – Constanța și orașul Cernavodă le vizitase în anii precedenți – are numai cuvinte de laudă, dar deplânge în repetate rânduri modul în care este administrată de către marii, dar mai ales de micii funcționari numiți politic, veniți din afara provinciei, pe care îi asemănă cu niște lăcuste și harpii, „cari sunt puși ca par`că să împiedice, nu să înlesnească mersul regulat al afacerilor comerciale“.
„Că această provincie merită, afară de interesul istoric și arheologic, o mare atențiune din partea noastră, dovadă ieste că Geologul. Botanologul, Zoologul, Etnograful, Economistul politic și chiar Turistul și Sportmanul, rămân pe deplin satisfăcuți după petrecerea de cît-va timp în acest microcosmos“, scrie profesorul Licherdopol în „Precuvîntarea“ cărții.
În prima parte a lucrării, intitulată „Itinerarul“, Ion P. Licherdopol descrie drumul său prin județul Tulcea, pe care îl parcurge în mare parte pe apă, iar atunci când vremea nu-i permite, de la Sarichioi spre Tulcea pune luntrea pe o căruță și traversează uscatul până la următoarea întindere de apă. Ineditul mijloc de transport este imortalizat lângă o moară de vânt. Fotografia aceasta, la fel ca și alte imagini surprinse în călătoria sa prin județ, ilustrează volumul.
În drumul său cu lotca pe mare și pe Dunăre, poposește pe la cherhanale, prilej să ofere informații despre industria icrelor negre, pregătite pentru export sau afumarea peștelui. „Peștele mai important și mai obicinuit, ce se prinde în Marea Neagră ieste morunul, nisetrul și păstruga“, menționează Licherdopol.
Descrie localitățile Sfântul Gheorghe, Jurilovca și Sarichioi, ultimele două locuite de lipoveni, care îi fac o impresie plăcută. Despre primăria și școala din Sarichioi spune că ar putea rivaliza cu multe școli și primării bune ale „României cisdanubiene“, iar la Sfântul Gheorghe observă că „Dunărea le servește drept groapă în care se depun lucrurile ce trebuiesc să fie depărtate de casă și ascunse“, practică des întâlnită în toate satele țării. Tot la Sfântul Gheorghe constată că la fel ca în toate satele locuite de ruși „oamenii sunt foarte pacinici, și băutura care se consumă mai obicinuit în cîrciumi, cafenele și ceaince, ieste ceaiul, care se bea toată ziua“ .
Descrie și o sărbătoare câmpenească de hramul bisericii Sfântului Ilie din Camber, așezare locuită de bulgari, cărora le face o descriere deloc favorabilă, dar admite în cele din urmă, nu fără nuanțe tendențioase, că sunt „harnici, buni părinți de familie și ipocrit blajini, când nu ie vorbă de pungă, idolul lor“.
În partea a doua a „Excursiunilor“, intitulată „Caracteristicile naturale ale Dobrogei“,autorul „Excursunilor în Dobrogea“ oferă date despre climă, magnetismul terestru, geologie, floră și faună.
Pentru că nu a strâns suficient material de pe teren, profesorul Ion P. Licherdopol își propune să redacteze cea de-a treia parte a cărții – studiul malacologic – în 1901, însă până atunci oferă „O listă provizorie a Moluscelor Dobrogene“.
Ediția anastatică a lucrării „Excursiuni în Dobrogea“, de Ion P. Licherdopol, a văzut lumina tiparului, în anul 2018, la Editura Next Book, la inițiativa Centrului Cultural Județean „Teodor T. Burada“, cu finanțarea Consiliului Județean Constanța, pentru a marca Centenarul Marii Uniri și 140 de ani de la revenirea Dobrogei la țară.
Volumul face parte din expoziția itinerantă „Book Impact – Cartea Dobrogeană“, organizată de Centrul „Teodor T. Burada“, deschisă în perioada 27 septembrie-10 octombrie, la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman“ Constanța.
Din expoziție fac parte lucrările (ediții anastatice, dar nu numai):
Iată mai jos lista cărților, în ordinea cronologică a apariției edițiilor princeps:
- „Escursiune agricolă în Câmpia Dobrogei“, de Ion Ionescu (Bucuresci, Tiparul Tribunei Române, 1879; Constanța, Editura Next Book, 2019)
- „Informațiuni asupra Dobrogei. Starea ei de astăzi. Resursele şi viitorul ei“, de baronul d’Hogguer (Bucuresci, Editura Librăriei Socec, 1879; Constanța, Editura Next Book, 2019)
- „O călătorie în Dobrogia“, de Teodor T. Burada (Iași, Tipografia Națională Strada Alescandri, 1880; Constanța, 2014, 2019)
- „Ovidiu în exil. Descriere făcută în urma unei visite la Constanța, antica Tomi“, de Bruto Amante. Tradus din limba italiană de Celia Bruzzesi (București, Stabilimentul Grafic „I. V. Socecu”, 1885; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
- „Simion Licinski, banditul din Dobrogea“, de Zamfir Filoti (extras din ziarul „Românulu“, București, Tipografia „Românulu“, V.C. A. Rosetti, 1889; Constanța, Editura Next Book, 2018)
- „Excursiuni în Dobrogea“, de Ion P. Licherdopol (București, Institutul de Arte Grafice „Carol Gobl”, furnizor al Curții Regale, 1900; Constanța, Editura Next Book, 2018)
- „Contribuțiuni istorice și numele de Dobrogea“, de Virgil Andronescu (Constanța, Tipografia „Ovidiu” H. Vurlis, 1901; Editura Next Book Constanța, 2018)
- „Amintiri din Dobrogea“ , de Al. Malcoci-Petrescu, avocat în Constanța (Constanța, Tipografia „Aurora”, Frații Grigoriu, 1901; Constanța, Editura Next Book, 2018)
- „Un dobrogean de baștină despre Dobrogea“, de Constantin D. Benderly (Tipografia G. A. Lăzăreanu, Bucuresci, 1903, ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
- „Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații“, de Ioan Adam (Bucureşti, Editura Minerva, 1908; Constanța, Editura Next Book, 2016)
- „Constanța și Tekirghiol. Ghid ilustrat 1924“ (Constanța, Institutul Grafic „Albania”, 1924; Constanța, Editura Next Book, 2016)
- „Povestea neamului românesc“, de I. Popescu-Băjenaru (București, Editura „Cartea românească” S.A., 1925; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
- „Zile cernite, zile de nădejde“, de Const. N. Sarry (Constanța, Institutul de Arte Grafice al ziarului „Dobrogea Jună”, 1927; Constanța, Editura Next Book, 2018)
- „Dobrogea. O țară din povești. Vol I“, de I. Simionescu (București, Editura „Cartea românească”, 1928; Constanța, Editura Next Book, 2015)
- „Cât trebuie să știe oricine despre Dobrogea. Trecutul, prezentul, viitorul“, de Apostol D. Culea (București, Editura Casei Școalelor, 1928; Editura Next Book Constanța, 2019)
- „Antologia Dobrogei, prozatori și poeți, cu prilejul cincantenarului“ (București, Editura Casei Școalelor, 1928; Constanța, Editura Next Book, 2018)
- „Cutreierând Dobrogea meridională“, de dr. R. I. Călinescu (București, Editura Adevărul, 1935; Constanța, Editura Next Book, 2019)
- „Dobrogea românească“, lucrare îngrijită de Elsa și G. Dimitriu-Serea (Editura „Acțiunea românească”, 1938; Editura Next Book Constanța, 2017)
- „Școala românească dobrogeană de la înființare până la 1938. Monografie. Istoric, documente, diagrame“, de Vasile Helgiu (Constanța, Institutul de
Arte Grafice „Albania”, septembrie 1938; Constanța, Editura Next Book, 2019) - „România cum era până la 1918. Vol. II. Moldova și Dobrogea“, de Nicolae Iorga (București, Așezământul tipografic „Datina Românească”, Vălenii-de-Munte, Prahova, 1940; Constanța, Editura Next Book, 2018)
- „Studiu monografic asupra comunei Ferdinand I (Caramurat) jud. Constanța“, de P-Va Gh. Pușcașu și Gh. M. Pușcașu (Constanța, Tipografia „Lucrătorii asociați”, 1942; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
- „Mocanii în Dobrogea“, de D. Șandru (Institutul de Istorie Națională din București, 1946; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
- „Album arheologic. Muzeul Regional al Dobrogei“, de Ioan Micu (Constanța, Tipografia „Lucrătorii asociați”, 1948; Constanța, Editura Next Book, 2017)
- „Dobrogea“, de dr. C. Brătescu, profesor la Universitatea din Cernăuți din colecția„Cunoștințe folositoare din lumea largă”, Seria C. „Din lumea largă. Sub directiva redacțională a d-lui prof, universitar I. Simionescu”, nr. 7 (f.a; Constanța, Editura Next Book, 2017)
- „Valori ale culturii de masă în Dobrogea. Școala Populară de Arte și Meserii Constanța“, de Aurelia Lăpușan, Ștefan Lăpușan (Constanța, Editura Dobrogea, 2009)
- „Sub semnul unirii. Dobrogea. Centenarul Marii Uniri, 140 ani de la revenirea Dobrogei la țară. 630 de ani de la unirea Dobrogei cu Țara Romînească sub sceptrul lui Mircea cel Bătrân“ (ediție specială revista „Datina“, 2016)
- „Satul dobrogean de la Dunăre în oglinda timpului“, de Aurelia Lăpușan (Constanța, Editura Next Book, 2019)
- „Comorile uitate ale Dobrogei“ (Constanța, Editura Next Book, 2020).
Proiectul editorial cu volume anastatice a fost lansat sub directoratul Doinei Voivozeanu fiind coordonat de conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan, iar actualului director interimar al Centrului Cultural „Teodor T. Burada“, Ștefania-Laura Abibula-Stroe, îi revine meritul de a reuni aceste realizări sub genericul „Book Impact – Cartea Dobrogeană“.