De unde vine numele de Dobrogea în accepțiunea fostului primar și profesor mircist Virgil Andronescu

Numele lui Virgil P. Andronescu, profesor de greacă, latină și română, în perioada 1897-1907 la gimnaziul din Constanța (actualul Colegiu Național „Mircea cel Bătrân“), pe care l-a și condus între anii 1899-1900, primar în patru rânduri al Constanței, înainte de Primul Război Mondial, dar și în perioada interbelică (1908-1925), rămâne în istoria urbei nu doar pentru realizările sale pedagogice și edilitare.

Absolvent al Liceului „ Sfântul Sava“ și licențiat al Facultății de Litere și Filosofie din București, Virgil P. Andronescu s-a aplecat și asupra istoriei, studiile sale fiind cuprinse în volume. Un astfel de tom cu numele „Contribuțiuni istorice și numele de Dobrogea“ a fost publicat în anul 1901 la Constanța, la Tipografia „Ovidiu“ H. Vurlis.

Volumul de 145 de pagini se deschide cu publicarea unui manuscris descoperit la Mănăstirea Rătești din Buzău continuă cu șapte studii, în care apar nume precum cele ale lui Radu Mihnea și Constantin Brâncoveanu, și se încheie cu „Numele de Dobrogea“, aspect asupra căruia dorește să aducă precizări importante.

Demersul său are ca punct de plecare un articol publicat de un anonim în numărul din 9 ianuarie 1900 al ziarului bucureștean „Epoca“, intitulat „De unde vine numele de Dobrogea“. Nemulțumit de abordare, Virgil Andronescu se întreabă cum de acest „domn «Anonim»“ din București nu a catadicsit să cerceteze bibliotecile publice „ori să întrebe pe marii noștri istoricii D-nii Hășdeu, Tocilescu, Ureche, Iorga, Onciul, etc., cari de sigur că pe lângă indicarea cărților în care D-lor au atins cestiunea, l’ar mai fi învățat și ce scrieri să cerceteze“.

„Anonimul“ și inexactitățile sale au atras atenția și căpitanului M. D. Ionescu (Marin Ionescu-Dobrogianul), care sub pseudonimul Demarin a publicat, în numărul din 15 februarie 1900 al ziarului „Apărarea națională“, articolul „Numele Dobrogiei“.

Pornind de la aceste două articole, Virgil Andronescu vine cu propriile sale precizări, sprijinite de surse, pe parcursul a mai multor pagini, pe care le încheie cu o concluzie de aproape o pagină: „Dobrogea și-a luat numele de Dobroticea, despotul Bulgariei orientale, a cărui origină nu o putem definitiv stabili. S’ar putea susține că numele provinciei noastre vine de la Dobrovceni (Ragusanii), însă aceștia nu avură o stăpânire de teritoriu mae și longi temporis, afară numai dacă Dobrotici era originar din Dobrovnic.

Asupra numelui de Dobrogea, Dobroticii și Dobrovceni nu s-a putut dice încă ultimul cuvent.

De observat este însă faptul, că noi Românii am reulat Dobrogea pe timpul lui Vladislav-Mircea și am posedat-o până la capitulariile cu Turcii.

Dacă sub Ștefan cel Mare și Aron, am stăpânit o parte din ea – fu însă luată de la Musulmanii, nu de la Bulgarii. În urma resboiului Ruso-Româno-Turc din 1877, am reintrat în stăpânirea ei, dar am reluat-o tot de la Tucii sub care o perdusem. Bulgarii au avut aci numai o efemeră stăpânire, înainte de țarul Alexandru Șișman și Vladislav Bassarab.

Populația românească a existat în Dobrogea în tot timpul, ca și în toată valea dreaptă  dunăreană.

Dorobanțul de la podul cucerirei lui Carol, poate privi cu drag mult și bine mănoasele câmpii  despre Mare asupra cărora Ovidiu de la Constanța atestă că sunt ale strămoșilor săi“.

Ediția anastatică a lucrării „Contribuțiuni istorice și numele de Dobrogea“, de Virgil Andronescu, a văzut lumina tiparului, în anul 2018, la Editura Next Book, la inițiativa Centrului Cultural Județean „Teodor T. Burada“, cu finanțarea Consiliului Județean Constanța, pentru a marca Centenarul Marii Uniri și 140 de ani de la revenirea Dobrogei la țară.

Volumul face parte din expoziția itinerantă „Book Impact – Cartea Dobrogeană“, organizată de Centrul „Teodor T. Burada“, deschisă în perioada 27 septembrie-10 octombrie, la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman“ Constanța.

Din expoziție fac parte lucrările (ediții anastatice, dar nu numai):

1. „Escursiune agricolă în Câmpia Dobrogei“, de Ion Ionescu (Bucuresci, Tiparul Tribunei Române, 1879; Constanța, Editura Next Book, 2019)
2. „Informațiuni asupra Dobrogei. Starea ei de astăzi. Resursele şi viitorul ei“, de baronul d’Hogguer (Bucuresci, Editura Librăriei Socec, 1879; Constanța, Editura Next Book, 2019)
3. „O călătorie în Dobrogia“, de Teodor T. Burada (Iași, Tipografia Națională Strada Alescandri, 1880; Constanța, 2014, 2019)
4. „Ovidiu în exil. Descriere făcută în urma unei visite la Constanța, antica Tomi“, de Bruto Amante. Tradus din limba italiană de Celia Bruzzesi (București, Stabilimentul Grafic „I. V. Socecu”, 1885; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
5. „Simion Licinski, banditul din Dobrogea“, de Zamfir Filoti (1889, extras din ziarul „Românulu“, București, Tipografia „Românulu“, V.C. A. Rosetti, 1889; Constanța, Editura Next Book, 2018)
6. „Excursiuni în Dobrogea“, de Ion P. Licherdopol (București, Institutul de Arte Grafice „Carol Gobl”, furnizor al Curții Regale, 1900; Constanța, Editura Next Book, 2018)
7. „Contribuțiuni istorice și numele de Dobrogea“, de Virgil Andronescu (Constanța, Tipografia „Ovidiu” H. Vurlis, 1901; Editura Next Book Constanța, 2018)
8. „Amintiri din Dobrogea“ , de Al. Malcoci-Petrescu, avocat în Constanța (Constanța, Tipografia „Aurora”, Frații Grigoriu, 1901; Constanța, Editura Next Book, 2018)
9. „Un dobrogean de baștină despre Dobrogea“, de Constantin D. Benderly (Tipografia G. A. Lăzăreanu, Bucuresci, 1903, ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
10. „Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații“, de Ioan Adam (Bucureşti, Editura Minerva, 1908; Constanța, Editura Next Book, 2016)
11. „Constanța și Tekirghiol. Ghid ilustrat 1924“ (Constanța, Institutul Grafic „Albania”, 1924; Constanța, Editura Next Book, 2016)
12. „Povestea neamului românesc“, de I. Popescu-Băjenaru (București, Editura „Cartea românească” S.A., 1925; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
13. „Zile cernite, zile de nădejde“, de Const. N. Sarry (Constanța, Institutul de Arte Grafice al ziarului „Dobrogea Jună”, 1927; Constanța, Editura Next Book, 2018)
14. „Dobrogea. O țară din povești. Vol I“, de I. Simionescu (București, Editura „Cartea românească”, 1928; Constanța, Editura Next Book, 2015)
15. „Cât trebuie să știe oricine despre Dobrogea. Trecutul, prezentul, viitorul“, de Apostol D. Culea (București, Editura Casei Școalelor, 1928; Editura Next Book Constanța, 2019)
16. „Antologia Dobrogei, prozatori și poeți, cu prilejul cincantenarului“ (București, Editura Casei Școalelor, 1928; Constanța, Editura Next Book, 2018)
17. „Cutreierând Dobrogea meridională“, de dr. R. I. Călinescu (București, Editura Adevărul, 1935; Constanța, Editura Next Book, 2019)
18. „Dobrogea românească“, lucrare îngrijită de Elsa și G. Dimitriu-Serea (Editura „Acțiunea românească”, 1938; Editura Next Book Constanța, 2017)
19. „Școala românească dobrogeană de la înființare până la 1938. Monografie. Istoric, documente, diagrame“, de Vasile Helgiu (Constanța, Institutul de
    Arte Grafice „Albania”, septembrie 1938; Constanța, Editura Next Book, 2019)
20. „România cum era până la 1918. Vol. II. Moldova și Dobrogea“, de Nicolae Iorga (București, Așezământul tipografic „Datina Românească”, Vălenii-de-Munte, Prahova, 1940; Constanța, Editura Next Book, 2018)
21. „Studiu monografic asupra comunei Ferdinand I (Caramurat) jud. Constanța“, de P-Va Gh. Pușcașu și Gh. M. Pușcașu (Constanța, Tipografia „Lucrătorii asociați”, 1942; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
22. „Mocanii în Dobrogea“, de D. Șandru (Institutul de Istorie Națională din București, 1946; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
23. „Album arheologic. Muzeul Regional al Dobrogei“, de Ioan Micu (Constanța, Tipografia „Lucrătorii asociați”, 1948; Constanța, Editura Next Book, 2017)
24. „Dobrogea“, de dr. C. Brătescu, profesor la Universitatea din Cernăuți din colecția„Cunoștințe folositoare din lumea largă”, Seria C. „Din lumea largă. Sub directiva redacțională a d-lui prof, universitar I. Simionescu”, nr. 7 (f.a; Constanța, Editura Next Book, 2017)

25. „Valori ale culturii de masă în Dobrogea. Școala Populară de Arte și Meserii Constanța“, de Aurelia Lăpușan, Ștefan Lăpușan (Constanța, Editura Dobrogea, 2009)
26. „Sub semnul unirii. Dobrogea. Centenarul Marii Uniri, 140 ani de la revenirea Dobrogei la țară. 630 de ani de la unirea Dobrogei cu Țara Romînească sub sceptrul lui Mircea cel Bătrân“ (ediție specială revista „Datina“, 2016)
27. „Satul dobrogean de la Dunăre în oglinda timpului“, de Aurelia Lăpușan (Constanța, Editura Next Book, 2019)
28. „Comorile uitate ale Dobrogei“ (Constanța, Editura Next Book, 2020)

Proiectul editorial cu volume anastatice a fost lansat sub directoratul Doinei Voivozeanu fiind coordonat de conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan, iar actualului director interimar al Centrului Cultural „Teodor T. Burada“, Ștefania-Laura Abibula-Stroe, îi revine meritul de a reuni aceste realizări sub genericul „Book Impact – Cartea Dobrogeană“.