Din categoria cărților vechi, care oferă informații valoroase despre Dobrogea, scrise în primii ani ai administrației românești în provincia transdunăreană, se numără și lucrarea baronului d’Hogguer, care a avut ocazia să călătorească în acest ținut, cu „afaceri de serviciu“, prelungindu-și șederea din cauza unei ierni cumplite, care l-a ținut vrând-nevrând mai mult timp în acest locuri. Suficient însă pentru a face o documentare temeinică asupra ținutului având și sprijinul autorităților militare  și civile: prefectul Tulcei, Gheorghe Ghica și prefectul Constanței, Remus Opreanu.

Dobrogea, o „localitate încă necunoscută din destul” și chiar „foarte calomniată“

Lucrarea „Informațiuni asupra Dobrogei. Starea ei de astăzi. Resursele şi viitorul ei“, apărută în anul 1879 la București, la Editura Librăriei Socec, are dimensiunea unei broșuri (56 de pagini), iar baronul d’Hogguer o consideră, pe bună dreptate, de utilitate publică. Și chiar așa este având în vedere puținătatea informațiilor apărute la acea dată despre Dobrogea (vorbim de doar câteva de la revenirea provinciei în granițele statului român), o „localitate încă necunoscută din destul” și chiar „foarte calomniată“. Iar prezentarea pe care o face el Dobrogei este una cât se poate de favorabilă. Pentru că publicându-și „Informațiunile asupra Dobrogei“, baronul încerca să-și arate recunoștința pentru „ospitalitatea atât de bine-voitoare și grațioasă“ a românilor.

De altfel, în „precuvântarea“ lucrării, datată în februarie 1879, autorul subliniază că, deși informațiile despre Dobrogea culese nemijlocit, de pe teren, nu erau destinate publicității, a fost convins să le facă publice deoarece „mai multe persoane compitente din Bucuresci au judecat că ar putea să presinte interes și chiar a deveni de oare care utilitate pentru țeră“.

Informațiile pe care le furnizează baronul d’Hogguer despre Dobrogea sunt concise și se referă la starea de sănătate a locuitorilor, precum și la potențialul economic al resurselor naturale: păduri, saline, cariere de piatră, „pescuiri“. Prezintă, din punct de vedere demografic și economic, localitățile Tulcea, Măcin, Sulina, districtul Babadag, „partea cea mai bogată, cea mai sănetosă și cea mai interesantă din toată Dobrogea”, provincia Chiustenge (formată din districtele Chiustenge, Mangalia și Hârșova), orașele Chiustenge, Mangalia și Medgidia cu bâlciurile ei (celebrul panair, fără a folosit acest termen) și clima  „foarte nesănătoasă“, precum și Cernavoda.

Inul, cânepa și  dudul, necunoscute

Lucrarea baronului se încheie câteva tabele privind populația și comerțul provinciei, precedate de „Câteva considerațiuni generale asupra starei actuale a Dobrogei“ purtând încă proaspete urmele „resbelului“. Autorul oferă și câteva date interesante, din punct de vedere etnografic, despre industria casnică textilă din Dobrogea. „Cultura cânepei și a inului nu se cunoasce. Aceste două producte ar fi îndestulătoare industriei femeiesci locală. Câte familii n-ar putea să trăească fabricând pânză de casă de in și cânepă! Femeile Tătare, Turce, Bulgare sciu a le lucra; fiin-că ele fac țesături de lână și de bumbac. Spre pildă Megidie ar fi un loc foarte favorabil culturei acestor două plante“. De asemenea, baronul recomandă plantarea dudului „un copaciu necunoscut în aceste părți“, care „să desvolteze o bogată și necunoscută industrie în Dobrogea, mătasea“.

Ediția anastatică a lucrării „Informațiuni asupra Dobrogei. Starea ei de astăzi. Resursele şi viitorul ei“ a văzut lumina tiparului, în anul 2019, la Editura Next Book, la inițiativa Centrului Cultural Județean „Teodor T. Burada“ , proiectul fiind finanțat de Consiliul Județean Constanța.

Volumul face parte din expoziția itinerantă „Book Impact – Cartea Dobrogeană“, organizată de Centrul „Teodor T. Burada“, deschisă în perioada 27 septembrie-7 octombrie, la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman“ Constanța.

Din expoziție fac parte lucrările (ediții anastatice, dar nu numai):

1. „Escursiune agricolă în Câmpia Dobrogei“, de Ion Ionescu (Bucuresci, Tiparul Tribunei Române, 1879; Constanța, Editura Next Book, 2019)
2. „Informațiuni asupra Dobrogei. Starea ei de astăzi. Resursele şi viitorul ei“, de baronul d’Hogguer (Bucuresci, Editura Librăriei Socec, 1879; Constanța, Editura Next Book, 2019)
3. „O călătorie în Dobrogia“, de Teodor T. Burada (Iași, Tipografia Națională Strada Alescandri, 1880; Constanța, 2014, 2019)
4. „Ovidiu în exil. Descriere făcută în urma unei visite la Constanța, antica Tomi“, de Bruto Amante. Tradus din limba italiană de Celia Bruzzesi (București, Stabilimentul Grafic „I. V. Socecu”, 1885; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
5. „Simion Licinski, banditul din Dobrogea“, de Zamfir Filoti (1889, extras din ziarul „Românulu“, București, Tipografia „Românulu“, V.C. A. Rosetti, 1889; Constanța, Editura Next Book, 2018)
6. „Excursiuni în Dobrogea“, de Ion P. Licherdopol (București, Institutul de Arte Grafice „Carol Gobl”, furnizor al Curții Regale, 1900; Constanța, Editura Next Book, 2018)
7. „Contribuțiuni istorice și numele Dobrogea“, de Virgil Andronescu (Constanța, Tipografia „Ovidiu” H. Vurlis, 1901; Editura Next Book Constanța, 2018)
8. „Amintiri din Dobrogea“ , de Al. Malcoci-Petrescu, avocat în Constanța (Constanța, Tipografia „Aurora”, Frații Grigoriu, 1901; Constanța, Editura Next Book, 2018)
9. „Un dobrogean de baștină despre Dobrogea“, de Constantin D. Benderly (Tipografia G. A. Lăzăreanu, Bucurersci, 1903, ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
10. „Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații“, de Ioan Adam (Bucureşti, Editura Minerva, 1908; Constanța, Editura Next Book, 2016)
11. „Constanța și Tekirghiol. Ghid ilustrat 1924“ (Constanța, Institutul Grafic „Albania”, 1924; Constanța, Editura Next Book, 2016)
12. „Povestea neamului românesc“, de I. Popescu-Băjenaru (București, Editura „Cartea românească” S.A., 1925; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
13. „Zile cernite, zile de nădejde“, de Const. N. Sarry (Constanța, Institutul de Arte Grafice al ziarului „Dobrogea Jună”, 1927; Constanța, Editura Next Book, 2018)
14. „Dobrogea. O țară din povești. Vol I“, de I. Simionescu (București, Editura „Cartea românească”, 1928; Constanța, Editura Next Book, 2015)
15. „Cât trebuie să știe oricine despre Dobrogea. Trecutul, prezentul, viitorul“, de Apostol D. Culea (București, Editura Casei Școalelor, 1928; Editura Next Book Constanța, 2019)
16. „Antologia Dobrogei, prozatori și poeți, cu prilejul cincantenarului“ (București, Editura Casei Școalelor, 1928; Constanța, Editura Next Book, 2018)
17. „Cutreierând Dobrogea meridională“, de dr. R. I. Călinescu (București, Editura Adevărul, 1935; Constanța, Editura Next Book, 2019)
18. „Dobrogea românească“, lucrare îngrijită de Elsa și G. Dimitriu-Serea (Editura „Acțiunea românească”, 1938; Editura Next Book Constanța, 2017)
19. „Școala românească dobrogeană de la înființare până la 1938. Monografie. Istoric, documente, diagrame“, de Vasile Helgiu (Constanța, Institutul de
    Arte Grafice „Albania”, septembrie 1938; Constanța, Editura Next Book, 2019)
20. „România cum era până la 1918. Vol. II. Moldova și Dobrogea“, de Nicolae Iorga (București, Așezământul tipografic „Datina Românească”, Vălenii-de-Munte, Prahova, 1940; Constanța, Editura Next Book, 2018)
21. „Studiu monografic asupra comunei Ferdinand I (Caramurat) jud. Constanța“, de P-Va Gh. Pușcașu și Gh. M. Pușcașu (Constanța, Tipografia „Lucrătorii asociați”, 1942; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
22. „Mocanii în Dobrogea“, de D. Șandru (Institutul de Istorie Națională din București, 1946; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
23. „Album arheologic. Muzeul Regional al Dobrogei“, de Ioan Micu (Constanța, Tipografia „Lucrătorii asociați”, 1948; Constanța, Editura Next Book, 2017)
24. „Dobrogea“, de dr. C. Brătescu, profesor la Universitatea din Cernăuți din colecția„Cunoștințe folositoare din lumea largă”, Seria C. „Din lumea largă. Sub directiva redacțională a d-lui prof, universitar I. Simionescu”, nr. 7 (f.a; Constanța, Editura Next Book, 2017)

25. „Valori ale culturii de masă în Dobrogea. Școala Populară de Arte și Meserii Constanța“, de Aurelia Lăpușan, Ștefan Lăpușan (Constanța, Editura Dobrogea, 2009)
26. „Sub semnul unirii. Dobrogea. Centenarul Marii Uniri, 140 ani de la revenirea Dobrogei la țară. 630 de ani de la unirea Dobrogei cu Țara Romînească sub sceptrul lui Mircea cel Bătrân“ (ediție specială revista „Datina“, 2016)
27. „Satul dobrogean de la Dunăre în oglinda timpului“, de Aurelia Lăpușan (Constanța, Editura Next Book, 2019)
28. „Comorile uitate ale Dobrogei“ (Constanța, Editura Next Book, 2020)

Proiectul editorial cu volume anastatice a fost lansat sub directoratul Doinei Voivozeanu fiind coordonat de conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan, iar actualului director interimar al Centrului Cultural „Teodor T. Burada“, Ștefania-Laura Abibula-Stroe, îi revine meritul de a reuni aceste realizări sub genericul „Book Impact – Cartea Dobrogeană“.

Share: