„Povestea neamului românesc”, pe înțelesul tuturor

Deși numără peste 430 de pagini și abordează un subiect complex, lucrarea „Povestea neamului românesc din vremurile cele mai îndepărtate până în zilele noastre” a fost premiată în 1925 de Academia Română, pentru meritul de a fi scrisă pe înțelesul tuturor.

Într-adevăr, lucrarea lui I.Popescu-Băjenaru impresionează prin modul narativ în care este organizată informația istorică, devenind astfel o lectură atractivă fiind „întocmită într-adins pentru folosul celor cari doresc să cunoască trecutul neamului nostru“.

„Povestea neamului românesc din vremurile cele mai îndepărtate până în zilele noastre, scrisă pe înțelesul tuturor, însoțită de Cartea marilor români, alcătuită de I. Popescu-Băjenaru”, după cum apare pe foaia de titlu, conține 150 ilustrații, 100 portrete, șapte hărți istorice și trei copii după semnăturile voievozilor.

„Autorul încearcă să cuprindă în urzeala povestirii sale trecutul poporului român, dela zămislirea sa până în zilele noastre. Aceasta este, fără îndoială, o încercare îndrăsneață, fiindcă nu este ușor lucru de a cuprinde într’o povestire întregul trecut al unui neam, cu: năzuințele, luptele și sbuciumările sale milenare“, a menționat istoricul Ion I. Nistor în raportul ședinței plenare a Academiei Române din 12 iulie 1925, publicat integral în volum, pe spatele foii de titlu.

„D-l Popescu-Băjenaru arată în mod lapidar întâmplările politice și cele culturale ale neamului nostru, precum s’au desfășurat ele în: Muntenia, Moldova și Transilvania – Maramureșul și Banatul sunt amintite în treacăt – și apoi și’n părțile înstreinate vremelnic ale Moldovei: Bucovina și Basarabia. Dela unirea Principatelor încoace, autorul vorbește despre România, îndrumată pe calea progresului de marii săi domnitori: Cuza vodă și regele Carol. Capitolele din urmă sunt închinate: frământărilor, luptelor și jertfelor pentru înfăptuirea unității naționale…“, mai scrie academicianul.

Tot în treacăt a amintit I. Popescu-Băjenaru și despre Dobrogea, atunci când a scris despre Tratatul de la Berlin, încheiat după Războiul de Independență, cunoscut ca și Războiul Ruso-Turc din anii 1877-1878, în urma căruia provincia dintre Dunăre și Mare a revenit în granițele statului român: „Rușii, cari la nevoie ne băgaseră în seamă, la încheierea păcii nici nu mai voiră să știe de noi. Ei își luară dreptul să hotărască și soarta țării noastre. În urma sfatului dintre puterile Europei, făcut în luna Iunie, 1878, la Berlin, din truda lor, Românii se aleseră cu Dobrogea. În schimb însă, Rușii ne luară partea de jos a Basarabiei; așa că noi ne aleserăm aproape cu nimic. Asemenea, Turcii ne recunoscură Independența. (…) Serbia, Muntenegrul și Grecia fură cu mult mai folosite decât noi, cari făcuserăm jertfe peste puterile noastre, spre a hotărî desăvârșita înfrângere a Turcilor“.

Ediția anastatică a lucrării  „Povestea neamului românesc“, de I. Popescu-Băjenaru, a văzut lumina tiparului, în anul 2018 la Editura Next Book, la inițiativa Centrului Cultural Județean „Teodor T. Burada“, cu finanțarea Consiliului Județean Constanța, pentru a marca Centenarul Marii Uniri și 140 de ani de la revenirea Dobrogei la țară.

Volumul face parte din expoziția itinerantă „Book Impact – Cartea Dobrogeană“, organizată de Centrul „Teodor T. Burada“, deschisă în perioada 27 septembrie-10 octombrie, la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman“ Constanța și între 11 și 18 octombrie la Biblioteca Județeană Tulcea „Panait Cerna“.

Din expoziție fac parte lucrările (ediții anastatice, dar nu numai):

Iată mai jos lista cărților, în ordinea cronologică a apariției edițiilor princeps:

1. „Escursiune agricolă în Câmpia Dobrogei“, de Ion Ionescu (Bucuresci, Tiparul Tribunei Române, 1879; Constanța, Editura Next Book, 2019)
2. „Informațiuni asupra Dobrogei. Starea ei de astăzi. Resursele şi viitorul ei“, de baronul d’Hogguer (Bucuresci, Editura Librăriei Socec, 1879; Constanța, Editura Next Book, 2019)
3. „O călătorie în Dobrogia“, de Teodor T. Burada (Iași, Tipografia Națională Strada Alescandri, 1880; Constanța, 2014, 2019)
4. „Ovidiu în exil. Descriere făcută în urma unei visite la Constanța, antica Tomi“, de Bruto Amante. Tradus din limba italiană de Celia Bruzzesi (București, Stabilimentul Grafic „I. V. Socecu”, 1885; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
5. „Simion Licinski, banditul din Dobrogea“, de Zamfir Filoti (extras din ziarul „Românulu“, București, Tipografia „Românulu“, V.C. A. Rosetti, 1889; Constanța, Editura Next Book, 2018)
6. „Excursiuni în Dobrogea“, de Ion P. Licherdopol (București, Institutul de Arte Grafice „Carol Gobl”, furnizor al Curții Regale, 1900; Constanța, Editura Next Book, 2018)
7. „Contribuțiuni istorice și numele de Dobrogea“, de Virgil Andronescu (Constanța, Tipografia „Ovidiu” H. Vurlis, 1901; Editura Next Book Constanța, 2018)
8. „Amintiri din Dobrogea“ , de Al. Malcoci-Petrescu, avocat în Constanța (Constanța, Tipografia „Aurora”, Frații Grigoriu, 1901; Constanța, Editura Next Book, 2018)
9. „Un dobrogean de baștină despre Dobrogea“, de Constantin D. Benderly (Tipografia G. A. Lăzăreanu, Bucuresci, 1903, ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
10. „Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații“, de Ioan Adam (Bucureşti, Editura Minerva, 1908; Constanța, Editura Next Book, 2016)
11. „Constanța și Tekirghiolul. Ghid ilustrat pentru vizitatori 1924“, de de Th. Ionescu și I.N. Duployen (Constanța, Institutul Grafic „Albania”, 1924; Constanța, Editura Next Book, 2016)
12. „Povestea neamului românesc“, de I. Popescu-Băjenaru (București, Editura „Cartea românească” S.A., 1925; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
13. „Zile cernite, zile de nădejde“, de Const. N. Sarry (Constanța, Institutul de Arte Grafice al ziarului „Dobrogea Jună”, 1927; Constanța, Editura Next Book, 2018)
14. „Dobrogea. O țară din povești. Vol I“, de I. Simionescu (București, Editura „Cartea românească”, 1928; Constanța, Editura Next Book, 2015)
15. „Cât trebuie să știe oricine despre Dobrogea. Trecutul, prezentul, viitorul“, de Apostol D. Culea (București, Editura Casei Școalelor, 1928; Editura Next Book Constanța, 2019)
16. „Antologia Dobrogei, prozatori și poeți, cu prilejul cincantenarului“ (București, Editura Casei Școalelor, 1928; Constanța, Editura Next Book, 2018)
17. „Cutreierând Dobrogea meridională“, de dr. R. I. Călinescu (București, Editura Adevărul, 1935; Constanța, Editura Next Book, 2019)
18. „Dobrogea românească“, lucrare îngrijită de Elsa și G. Dimitriu-Serea (Editura „Acțiunea românească”, 1938; Editura Next Book Constanța, 2017)
19. „Școala românească dobrogeană de la înființare până la 1938. Monografie. Istoric, documente, diagrame“, de Vasile Helgiu (Constanța, Institutul de
    Arte Grafice „Albania”, septembrie 1938; Constanța, Editura Next Book, 2019)
20. „România cum era până la 1918. Vol. II. Moldova și Dobrogea“, de Nicolae Iorga (București, Așezământul tipografic „Datina Românească”, Vălenii-de-Munte, Prahova, 1940; Constanța, Editura Next Book, 2018)
21. „Studiu monografic asupra comunei Ferdinand I (Caramurat) jud. Constanța“, de P-Va Gh. Pușcașu și Gh. M. Pușcașu (Constanța, Tipografia „Lucrătorii asociați”, 1942; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
22. „Mocanii în Dobrogea“, de D. Șandru (Institutul de Istorie Națională din București, 1946; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
23. „Album arheologic. Muzeul Regional al Dobrogei“, de Ioan Micu (Constanța, Tipografia „Lucrătorii asociați”, 1948; Constanța, Editura Next Book, 2017)
24. „Dobrogea“, de dr. C. Brătescu, profesor la Universitatea din Cernăuți din colecția„Cunoștințe folositoare din lumea largă”, Seria C. „Din lumea largă. Sub directiva redacțională a d-lui prof, universitar I. Simionescu”, nr. 7 (f.a; Constanța, Editura Next Book, 2017)

25. „Valori ale culturii de masă în Dobrogea. Școala Populară de Arte și Meserii Constanța“, de Aurelia Lăpușan, Ștefan Lăpușan (Constanța, Editura Dobrogea, 2009)
26. „Sub semnul unirii. Dobrogea. Centenarul Marii Uniri, 140 ani de la revenirea Dobrogei la țară. 630 de ani de la unirea Dobrogei cu Țara Romînească sub sceptrul lui Mircea cel Bătrân“ (ediție specială revista „Datina“, 2016)
27. „Satul dobrogean de la Dunăre în oglinda timpului“, de Aurelia Lăpușan (Constanța, Editura Next Book, 2019)
28. „Comorile uitate ale Dobrogei“ (Constanța, Editura Next Book, 2020).

Proiectul editorial cu volume anastatice a fost lansat sub directoratul Doinei Voivozeanu fiind coordonat de conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan, iar actualului director interimar al Centrului Cultural „Teodor T. Burada“, Ștefania-Laura Abibula-Stroe, îi revine meritul de a reuni aceste realizări sub genericul „Book Impact – Cartea Dobrogeană“.