Evenimentul ce a avut loc acum 100 ani, la 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, încoronarea regelui Ferdinand și a reginei Maria ca suverani ai României Mari, este pe larg prezentat în volumul „Povestea neamului românesc din vremurile cele mai îndepărtate până în zilele noastre“, de I.Popescu-Băjenaru.

Autorul dedică acestui eveniment un spațiu generos și prezintă, ca și cum ar fi participat la evenimentul istoric, cele trei zile pline de fast ale încoronării.

Ziua întâi

„În noaptea de 14 spre 15 Octombrie, stil nou, întreaga familie regală a purces din București spre Alba-Iulia, unde-a sosit la ora nouă și un sfert, dimineața. (…)

Dela gară, Suveranii, împreună cu toți însoțitorii Lor, au pornit spre catedrala din cetatea Albei-Iulii, unde s’a săvârșit dumnezeiasca slujbă. Apoi au purces la locul Încoronării, în fața bisericii, subt un frumos baldachin. Poporul I-a întâmpinat cu urale nesfârșite. Din mii de piepturi s’auzea strigând: «Trăiască Regele! Trăiască Împăratul! Trăiască Împărăteasa!» Par’ca tresăltau plaiurile Ardealului de atâta însuflețire nemaipomenită, isbucnită de bucuria unui neam desrobit!“

„Procesiunea ca din povești“, formată din cei doi suverani, „urmați de președinții corpurilor legiuitoare – cari duceau coroanele, de ofițerii cari duceau mantiile regale, de tot clerul, de miniștrii, de reprezentanții statelor streine și de toți ceilalți fruntași ai țării“, s-a îndreptat spre locul încoronării.

Atmosfera descrisă e emoționantă. Alături de „cântecul muzicilor“, coruri și sunetele clopotelor, se auzeau uralele mulțimii entuziasme, „părând că tot Ardealul, tot cuprinsul românesc – cu văile și munții lui -, aduce închinare primului rege al tuturor Românilor“.

După ce suveranii s-au îmbrăcat cu veșmintele regale, „M. S. Regele a luat din mâinile d-lui Mihail Ferichide, președintele Senatului, coroana de oțel, pe care și-a pus-o cu o mișcare hotărâtă pe cap; apoi a luat dela d-l Mihail Orleanu, președintele Camerei, coroana de aur a M. S. Reginei, care îngenunchiase, și a pus-o pe capul mândrei noastre suverane“.

Din nou, este descrisă atmosfera evenimentului: „Uralele nu conteneau. Ochii celor ce-au avut fericirea, să fie față la clipa încoronării, înnotau în lacrămi de mândrie națională. Suveranii, când s’au sărutat, de asemenea nu și-au putut stăpâni lacrimile: bucuriei, mulțumirii, fericirii depline“.

Sunt redate apoi cuvântările reprezentanților Senatului și Camerei Deputaților, precum și răspunsul Regelui, după care „suveranii au fost conduși sub baldachinul purtat de ofițeri, ca subt o umbrelă uriașă“, până la apartamentele regale.

În volum este reprodusă și Proclamația Regelui către popor, citită, în momentul încoronării, de patru crainici „cu glas mare în cele patru laturi ale Albei-Iulii“.

După solemnitate, președintele Consiliului de Miniștri, I. C. Brătianu, i-a înmânat Regelui Documentul Încoronării și un toc de aur, pentru a-l semna.

După ceremonie s-a organizat o masă „la care s’a ospatat tot poporul“ și a avut o frumoasă paradă militară afară din cetate („optsprezece aeroplane spintecau văzduhul, vestind lumii marea sărbătoare a românismului“), după care suveranii și cei care îi însoțeau au plecat spre București.

Ziua a doua

În capitală au ajuns abia a doua zi, după un popas la Sinaia. După ce au ajuns în Gara Mogoșoaia de-a lungul șoselei Kiseleff „drumul era un adevărat tunel: de steaguri, de verdeață și de flori“.

Despre atmosfera înălțătoare, autorul „Poveștii neamului românesc“ scrie: „Privind trecerea alaiului domnesc, dacă nu te-ai fi simțit în carne și ‘n oase, ai fi crezut că ești pradă unui vis – atâta frumusețe, atâta veselie, atâta însuflețire: stăpânea întreg norodul“.

La Arcul de Triumf, ridicat cu prilejul Încoronării primului rege al tuturor românilor, primarul capitalei, G. Corbeanu, a întâmpinat suveranii cu pâine și sare și a ținut o frumoasă cuvântare.

De precizat că în nota de subsol, I. Popescu-Băjenaru face o descriere exhaustivă a Arcului de Triumf, care se întinde de-a lungul a 14 pagini.

După răspunsul Regelui, alaiul domnesc s-a îndreptat spre Mitropolie, unde serviciul divin a fost săvârșit de mitropolitul Miron Cristea, de față fiind și reprezentanții țărilor prietene.

După slujbă și masă, a urmat o dublă defilare la statuia lui Mihai Viteazu:  defilarea ostașilor și cea a celor 10.000 de primari, „reprezentanții nației întregi“.

Ziua a treia

Pe 17 octombrie, în cea de-a treia zi a Încoronării, toți primarii țării s-au adunat în Parcul „Carol“, unde Primăria capitalei le-a dat „o masă uriașă“. Pentru a nu uita de evenimentul la care au fost părtași „serviciile de cari s’au folosit la masă, au fost lăsate primarilor, ca amintire“.

Cu prilejul Încoronării, I. Popescu-Băjenaru precizează că Regele a iertat pedepsele „la o sumă de vinovați, pe cari i-a ridicat iarăș familiilor din mijlocul cărora îi îndepărtase vina lor“.

Ediția anastatică a lucrării  „Povestea neamului românesc“, de I. Popescu-Băjenaru, a văzut lumina tiparului, în anul 2018, la Editura Next Book, la inițiativa Centrului Cultural Județean „Teodor T. Burada“, cu finanțarea Consiliului Județean Constanța, pentru a marca Centenarul Marii Uniri și 140 de ani de la revenirea Dobrogei la țară.

Volumul face parte din expoziția itinerantă „Book Impact – Cartea Dobrogeană“, organizată de Centrul „Teodor T. Burada“, deschisă în perioada 27 septembrie-10 octombrie, la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman“ Constanța și între 11 și 18 octombrie la Biblioteca Județeană „Panait Cerna“ Tulcea.

Din expoziție fac parte lucrările (ediții anastatice, dar nu numai):

Iată mai jos lista cărților, în ordinea cronologică a apariției edițiilor princeps:

1. „Escursiune agricolă în Câmpia Dobrogei“, de Ion Ionescu (Bucuresci, Tiparul Tribunei Române, 1879; Constanța, Editura Next Book, 2019)
2. „Informațiuni asupra Dobrogei. Starea ei de astăzi. Resursele şi viitorul ei“, de baronul d’Hogguer (Bucuresci, Editura Librăriei Socec, 1879; Constanța, Editura Next Book, 2019)
3. „O călătorie în Dobrogia“, de Teodor T. Burada (Iași, Tipografia Națională Strada Alescandri, 1880; Constanța, 2014, 2019)
4. „Ovidiu în exil. Descriere făcută în urma unei visite la Constanța, antica Tomi“, de Bruto Amante. Tradus din limba italiană de Celia Bruzzesi (București, Stabilimentul Grafic „I. V. Socecu”, 1885; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
5. „Simion Licinski, banditul din Dobrogea“, de Zamfir Filoti (extras din ziarul „Românulu“, București, Tipografia „Românulu“, V.C. A. Rosetti, 1889; Constanța, Editura Next Book, 2018)
6. „Excursiuni în Dobrogea“, de Ion P. Licherdopol (București, Institutul de Arte Grafice „Carol Gobl”, furnizor al Curții Regale, 1900; Constanța, Editura Next Book, 2018)
7. „Contribuțiuni istorice și numele de Dobrogea“, de Virgil Andronescu (Constanța, Tipografia „Ovidiu” H. Vurlis, 1901; Editura Next Book Constanța, 2018)
8. „Amintiri din Dobrogea“ , de Al. Malcoci-Petrescu, avocat în Constanța (Constanța, Tipografia „Aurora”, Frații Grigoriu, 1901; Constanța, Editura Next Book, 2018)
9. „Un dobrogean de baștină despre Dobrogea“, de Constantin D. Benderly (Tipografia G. A. Lăzăreanu, Bucuresci, 1903, ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
10. „Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații“, de Ioan Adam (Bucureşti, Editura Minerva, 1908; Constanța, Editura Next Book, 2016)
11. „Constanța și Tekirghiolul. Ghid ilustrat pentru vizitatori 1924“, de de Th. Ionescu și I.N. Duployen (Constanța, Institutul Grafic „Albania”, 1924; Constanța, Editura Next Book, 2016)
12. „Povestea neamului românesc“, de I. Popescu-Băjenaru (București, Editura „Cartea românească” S.A., 1925; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
13. „Zile cernite, zile de nădejde“, de Const. N. Sarry (Constanța, Institutul de Arte Grafice al ziarului „Dobrogea Jună”, 1927; Constanța, Editura Next Book, 2018)
14. „Dobrogea. O țară din povești. Vol I“, de I. Simionescu (București, Editura „Cartea românească”, 1928; Constanța, Editura Next Book, 2015)
15. „Cât trebuie să știe oricine despre Dobrogea. Trecutul, prezentul, viitorul“, de Apostol D. Culea (București, Editura Casei Școalelor, 1928; Editura Next Book Constanța, 2019)
16. „Antologia Dobrogei, prozatori și poeți, cu prilejul cincantenarului“ (București, Editura Casei Școalelor, 1928; Constanța, Editura Next Book, 2018)
17. „Cutreierând Dobrogea meridională“, de dr. R. I. Călinescu (București, Editura Adevărul, 1935; Constanța, Editura Next Book, 2019)
18. „Dobrogea românească“, lucrare îngrijită de Elsa și G. Dimitriu-Serea (Editura „Acțiunea românească”, 1938; Editura Next Book Constanța, 2017)
19. „Școala românească dobrogeană de la înființare până la 1938. Monografie. Istoric, documente, diagrame“, de Vasile Helgiu (Constanța, Institutul de
    Arte Grafice „Albania”, septembrie 1938; Constanța, Editura Next Book, 2019)
20. „România cum era până la 1918. Vol. II. Moldova și Dobrogea“, de Nicolae Iorga (București, Așezământul tipografic „Datina Românească”, Vălenii-de-Munte, Prahova, 1940; Constanța, Editura Next Book, 2018)
21. „Studiu monografic asupra comunei Ferdinand I (Caramurat) jud. Constanța“, de P-Va Gh. Pușcașu și Gh. M. Pușcașu (Constanța, Tipografia „Lucrătorii asociați”, 1942; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
22. „Mocanii în Dobrogea“, de D. Șandru (Institutul de Istorie Națională din București, 1946; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
23. „Album arheologic. Muzeul Regional al Dobrogei“, de Ioan Micu (Constanța, Tipografia „Lucrătorii asociați”, 1948; Constanța, Editura Next Book, 2017)
24. „Dobrogea“, de dr. C. Brătescu, profesor la Universitatea din Cernăuți din colecția„Cunoștințe folositoare din lumea largă”, Seria C. „Din lumea largă. Sub directiva redacțională a d-lui prof, universitar I. Simionescu”, nr. 7 (f.a; Constanța, Editura Next Book, 2017)

25. „Valori ale culturii de masă în Dobrogea. Școala Populară de Arte și Meserii Constanța“, de Aurelia Lăpușan, Ștefan Lăpușan (Constanța, Editura Dobrogea, 2009)
26. „Sub semnul unirii. Dobrogea. Centenarul Marii Uniri, 140 ani de la revenirea Dobrogei la țară. 630 de ani de la unirea Dobrogei cu Țara Romînească sub sceptrul lui Mircea cel Bătrân“ (ediție specială revista „Datina“, 2016)
27. „Satul dobrogean de la Dunăre în oglinda timpului“, de Aurelia Lăpușan (Constanța, Editura Next Book, 2019)
28. „Comorile uitate ale Dobrogei“ (Constanța, Editura Next Book, 2020).

Proiectul editorial cu volume anastatice a fost lansat sub directoratul Doinei Voivozeanu fiind coordonat de conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan, iar actualului director interimar al Centrului Cultural „Teodor T. Burada“, Ștefania-Laura Abibula-Stroe, îi revine meritul de a reuni aceste realizări sub genericul „Book Impact – Cartea Dobrogeană“.