„Reviste dobrogene ale României Mari“, o monografie necesară și așteptată

Cartea „Reviste dobrogene ale României Mari“, semnată de Corina-Mihaela Apostoleanu, Angela-Anca Dobre și Luminița Stelian, este o lucrare necesară care nu ar trebui să lipsească din biblioteca celor care studiază viața cultură, dar nu numai, a spațiului dintre Dunăre și Marea Neagră.

Tomul de peste 250 de pagini, apărut recent la editura Ex Ponto, în cadrul proiectului cultural „De la regional la național: reviste dobrogene ale României Mari, în perioada interbelică“, lansat în anul Centenarului și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), a fost lansat pe 6 februarie în sala „Liliana Lazia“ a Bibliotecii Județene Constanța (BJC) „Ioan N. Roman“, în prezența unui public numeros. El aduce în prim-plan patru reviste dobrogene interbelice aflate în patrimoniul BJC: „Analele Dobrogei“, „Arhiva Dobrogei“, „Revista Dobrogeană“ și „Pontice“.

O prezentare completă de tip monografic 

„Volumul reunește o prezentare monografică, sintetică a patru reviste de cultură dobrogene, patru reviste mari care au marcat viața culturală dobrogeană în perioada interbelică: «Analele Dobrogei», cu volumul aniversar «Dobrogea. Cincizeci de ani de vieață românească», «Arhiva Dobrogei», «Revista Dobrogeană» și «Pontice». El face parte dintr-un proiect pe care Biblioteca Județeană Constanța l-a derulat în anul Centenar 2018, «De la regional la național: reviste dobrogene ale României Mari, în perioada interbelică», un proiect finanțat de AFCN.

Despre aceste patru reviste s-au făcut, de-a lungul timpului, numeroase studii și cercetări, dar acest volum aduce nou faptul că le prezintă pe toate patru într-o prezentare de tip monografic completă, spunem noi. Dacă pentru cele două reviste «Arhiva Dobrogei» și Analele Dobrogei» există un valoros volum bibliografic realizată de Constanța Călinescu și Ion Faiter în anii 70, «Revista Dobrogeană» și «Pontice» beneficiază de un studiu semnat de Corina Apostoleanu, un studiu amănunțit care face o incursiune în viața culturală dobrogeană, inclusiv a Dobrogei de Sud, prin evidențierea activității poeților care au fost grupați în așa numita grupare a poeților sudului.

Contribuția mea la volum se referă la partea generală privind evoluția presei în spațiul dobrogean de la 1878 până la 1944 și studiul monografic pe care am încercat să-l surprind într-o altă interpretare decât s-a scris până acum, referitor la «Analele Dobrogei». Am încercat să surprind aspectele esențiale ale revistei prin evidențierea caracterului ei interdisciplinar, a caracterului etnologic, folcloric și a caracterului literar“, a subliniat dr. Luminița Stelian.

O fascinantă imagine a vieții dobrogene

„Eu m-am ocupat de «Arhiva Dobrogei» și de volumul aniversar «Dobrogea. Cincizeci de ani de vieață românească», legat de Analele Dobrogei. Studiindu-le mi-am putut completa o imagine a vieții dobrogene, nu neapărat a vieții culturale, deoarece acestea sunt reviste culturale, dar sunt și științifice, într-o mai mică sau mai mare măsură. Oamenii care au scris în aceste publicații sunt personalități ale culturii dobrogene și ale culturii naționale. E bine să le cunoaștem, să aflăm cum gândeau și să ne transpunem în epocă prin intermediul a ceea ce au scris. Putem fi «acolo» răsfoind paginile acestor reviste“, a spus dr. Anca Dobre.

Despre cartea cu valoare monografică au mai , alături de două dintre coautoare, Luminița Stelian și Anca Dobre, conf. univ. dr. Constanța Călinescu, cea care, în 1972 a editat, împreună cu Ion Faiter, lucrarea „Reviste dobrogene: Analele Dobrogei; Arhiva Dobrogei; Bibliografie analitică selectivă cu un studiu monografic“, omul de cultură Constantin Cioroiu, Constantin Cheramidoglu de la Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale și prozatorul și publicistul Ovidiu Dunăreanu, redactor-șef al revistei „Ex Ponto“.

„Studiul monografic care a prefațat lucrarea «Reviste dobrogene», pe care am editat-o în 1972, împreună cu colegul Ion Faiter, cuprindea 50 de pagini. Eu nu știu de unde au scos fetele (autoarele volumului) 230 de pagini despre aceste reviste. Aceste 200 de pagini au pornit de la ideea unei noi structruri de volum, de la sublinierea faptului că presa a avut un rol important în viața dobrogeană, iar atunci autoarelor au făcut o valoroasă notă de cercetare consemnând publicația Steaua Dobrogei din 1879 și apariția revistelor de care se ocupă în această carte. Revistele au avut o arie mare de investigație din mai multe domenii de activitatea, iar analiza autoarelor este bogată și conferă volumului o valoare compozițională.

Este o trăsătură calitativă a cercetătorilor să arunce un reflector pe timpurile trecute. De data aceasta, lumina cade pe titluri de reviste care ascund însă foarte multe manifestări ale unei societăți existente într-un veac destul de neliniștit. Cunoaștem aceste manifestări din cuprinsul articolelor scrise cu pasiune de oameni care au iubit Dobrogea. Și ce nume! Și ce oameni: Constantin Moisil, Constantin Brătescu, Emanoil Bucuța, colonelul Ionescu Dobrogianu, Vasile Pârvan, Nicolae Iorga! Sunt foarte mulți. Aceștia nu au renunțat la opera lor jurnalistică, deși se citea printre rânduri o îngrijorare financiară. Se lansau apeluri, se scriau scrisori oficiale pentru subvenții sau donații bănești, dar revistele continuau să apară îmbogățind destinul spiritul al Dobrogei și împlinind misiunea științifică a fondatorilor, asumată în documentele programatice.

Nu avem dreptul să uităm!

Cred că autoarele au lucrat sub deviza: «Nu avem dreptul să uităm!», pentru că toate detaliile aduse sunt argumente pentru istorie, pentru personalități, pentru forța lor intelectuală, pentru viziunea lor privind problemele Dobrogei și, bineînțeles, pentru istoria milenară a românilor pe acest teritoriu. Și astăzi, lectura unor studii din reviste este prezentă, pentru că revistele s-au înscris pe coordonatele valorice ale timpului și sumarul demonstrează că nu au uitat nimic: nici demografie, nici etnografie, nici geografie. De acum, lucrarea aceea veche, «Reviste dobrogene» a celeilalte generații, poate fi așezată într-un raft“, a spus conf. univ. dr. Constanța Călinescu.

Aceasta a felicitat în mod deosebit pe cele trei autoare deoarece „au ales să lucreze în bibliotecă și să prețuiască munca de bibliograf (…), nu li se pare anevoios drumul printre file îngălbenite și microfilme, au conștiința sintezelor documentare care întregesc patrimoniul cultural, știu să finalizeze pagini de consistență informațională“.

„O carte de finețe observațională, o construcție arhitecturală, istorico-literară“

„Mă bucură apariția acestui volum (…) și vă felicit că ați înviat o lume și ați făcut durabile eforturile înaintașilor, că ați dat o carte de finețe observațională și că ați ridicat o construcție arhitecturală, istorico-literară“, a conchis conf. univ. dr. Constanța Călinescu.

Despre viața culturală a Dobrogei vechi a vorbit Constantin Cheramidoglu de la Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale, pornind de la anul 1878 până în prezent, apreciind în mod deosebit apariția volumului „Reviste dobrogene ale României Mari“.

„Dacă citim presa veche, o să vedem tot timpul o nemulțumire a oamenilor de cultură de la noi față de nivelul scăzut al culturii dobrogene, față de intersul scăzut pentru actul de cultură. Să citiți cronici de la spectacolele de teatru, de operă și să vedeți că publicul era acuzat ori că nu venea în număr suficient ori că, dacă venea, făcea gălăgie în timpul spectacolului, nu știa să se poarte frumos“, a spus Constantin Cheramidoglu.

„E de datoria Bibliotecii să pună la dispoziția cititorilor cărți și orice informații are, sub orice formă. Acum face acest lucru și digital. Foarte bine. Cititorul potențial are nevoie de o astfel carte care îl apropie de fenomenul cultural și de epoca respectivă“, a mai spus Cheramidoglu.

Despre revistele dobrogene, în special de „Analele Dobrogei“, publicație pe care a mărturisit că a citit-o în întregime, pe când era „un imperfect bibliotecar“, numit prin ordin ministerial, a vorbit și Ovidiu Dunăreanu.

„Biblioteca Județeană va rămâne în continuare una dintre cele mai serioase și solide instituții de cultură“, a subliniat prozatorul și publicistul constănțean felicitând colectivul BJC pentru realizarea volumului „Reviste dobrogene ale României Mari“.

Conținutul integral al publicațiilor se găsește și online

În cadrul proiectului „De la regional la național: reviste dobrogene ale României Mari, în perioada interbelică“, Biblioteca Județeană Constanța (BJC) „Ioan N. Roman“ a organizat, între 1 și 3 noiembrie, masa rotundă cu tema: „Digitizarea patrimoniului, resursă a prezentului pentru viitor“.

De asemenea, în cadrul proiectului s-a desfășurat și un atelier de digitalizare pentru tineri, care a avut loc pe 29 septembrie în cadrul ediției 2018 a „Nopții Bibliotecilor“, cu participarea elevilor de la Colegiul Național „Mircea cel Bătrân“ și Liceul Teoretic „George Călinescu“ din Constanța.

Conținutul integral al publicațiilor „Analele Dobrogei“, „Arhiva Dobrogei“, „Revista Dobrogeană“ și „Pontice“ este încărcat pe site-ul BJC, la secțiunea Resurse digitale, Periodice de unde poate fi accesat gratuit.

Sursă foto: Facebook – Biblioteca Județeană Constanța și Ionuț Druche