Patru reviste dobrogene interbelice vor fi salvate de la degradare prin digitalizare
În cadrul proiectului „De la regional la național: reviste dobrogene ale României Mari, în perioada interbelică“, Biblioteca Județeană Constanța (BJC) „Ioan N. Roman“ a organizat, între 1 și 3 noiembrie, masa rotundă cu tema: „Digitizarea patrimoniului, resursă a prezentului pentru viitor“.
La eveniment au participat specialiști din țară reprezentând instituții deținătoare de patrimoniu care poate fi digitalizat: bibliotecile județene din țară („Panait Cerna“ Tulcea, „Panait Istrati“ Brăila, „Octavian Goga“ Cluj și „George Barițiu“ Brașov), Arhivele Naționale ale României și Serviciul Județean Constanța și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
„Masa rotundă pe care am organizat-o face parte din proiectul «De la regional la național: reviste dobrogene ale României Mari, în perioada interbelică», un proiect finanțat de AFCN, care ne-a sprijinit în realizarea procesului de digitalizare efectivă și în editarea volumului pe care o să-l încheiem în curând. Este un volum cu titlul proiectului, care se referă la patru publicații dobrogene foarte importante «Analele Dobrogei», «Arhiva Dobrogei», «Revista Dobrogeană» și «Pontice»“, a declarat, pentru culturaconstanta.ro, directorul directorul BJC „Ioan N. Roman“, dr. Corina Apostoleanu.
Specialiștii prezenți la masa rotundă, care a avut loc în după-amiaza zilei de 2 noiembrie, în sala „Liliana Lazia“, au vorbit despre necesitatea digitalizării documentelor, cu scopul de a oferi acces rapid la informație din orice colț al lumii, cu ajutorul tehnologiei, dar și de a proteja suportul informațiilor, hârtia, supusă degradării.
Informare și salvare de la degradare
„Scopul proiectului este diseminarea, circulația informației, care este foarte importantă și care este tendința tuturor bibliotecilor din lume, la ora asta, și conservarea. Periodicele acestea sunt bine păstrate încă pe hârtie, dar răsfoirea continuă le va pune în situația de a fi deteriorate la un moment dat. Nemaiputând fi reconstituite, cea mai bună soluție ar fi ținerea la distanță de răsfoirea continuă de către cititori. Fiecare răsfoire aduce cu sine o degradare, fiecare xeroxare aduce o degradare“, a mai spus dr. Corina Apostoleanu.
Conținutul integral al publicațiilor „Analele Dobrogei“, „Arhiva Dobrogei“, „Revista Dobrogeană“ și „Pontice“ va fi încărcat pe site-ul BJC, la secțiunea Resurse digitale. El va fi integrat și în softul Tinread, astfel încât referințele bibliografice vor fi însoțite de textul (în format pdf) articolului afișat în căutări, atunci când utilizatorul va accesa, chiar și de acasă, http://tinread.biblioteca.ct.ro/opac.
Mari scriitori au publicat în reviste dobrogene
„Am ales aceste patru publicații deoarece ele sunt foarte importante pentru spațiul în care locuim și, în aceeași măsură, pentru că ele cuprind acele informații, acel tablou cultural al epocii, necesar pentru a reconstitui viața spirituală, socială a Dobrogei, în perioada interbelică“, a mai spus dr. Corina Apostoleanu.
De exemplu, cei interesați vor afla citind volumul ce va apărea în decembrie, faptul că în revistele dobrogene incluse în proiect au publicat mari scriitori, precum: Tudor Arghezi, Mircea Eliade, Hortensia Papadat-Bengescu, Radu Gyr.
„Nu scrie în nicio istorie a literaturii române acest lucru. E important să se știe că au și o etapă dobrogeană, constănțeană. Este cazul să se cunoască și aceste aspecte. (…) Poți face niște conexiuni cu ce se întâmpla în țară“, a conchis directorul BJC.
Vizită de documentare
Deschiderea oficială a mesei rotunde „Digitizarea patrimoniului, resursă a prezentului pentru viitor“ a avut loc pe 2 noiembrie, în aula BJC. Alocuțiunile au fost rostite de directorul instituției gazdă, dr. Corina Apostoleanu, dar și de dr. Delia Cornea de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România, Claudiu Turcitu de la Serviciul Arhivelor Naționale Istorice Centrale.
Mesajul președintelui Consiliului Județean Constanța, Marius Horia Țuțuianu, a fost transmis de Carmen Stoica, din partea autorității județene fiind prezent și Nicu Roșu. Universitatea „Ovidius“ a fost reprezentată de prodecanul Facultății de Istorie și Științe Politice, lect. univ. dr. Daniel Citirigă. La eveniment au luat parte și directorul Muzeului Național al Marinei Române, cpt. cdor. Marius Rohart, alături de dr. Andreea-Maria Croitoru. În public s-au aflat și elevi de la Colegiul Național „Mihai Eminescu“, coordonați de profesoarele Claudia Portase și Nicoleta Benchea.
Pe 3 noiembrie, participanții la masa rotundă au făcut o vizită de documentare la Biblioteca Medgidia, Biblioteca Orășenească Cernavodă, Muzeul de Istorie Cernavodă și Muzeul de Artă „Dinu și Sevasta Vintilă“ din Topalu.
