S-a stins din viață arheologul Maria Bărbulescu. Înmormântarea va avea loc vineri, la Cimitirul Central

Veste tristă pentru arheologia dobrogeană: în seara zilei de 5 februarie, Maria Bărbulescu, unul dintre marii arheologi ai ținutului dintre Dunăre și Mare, a plecat pe drumul fără întoarcere, alăturându-se regretaților săi colegi cu care a împărtășit aceeași pasiune, dintre care îi amintim pe Adrian Rădulescu, Mihai Irimia, Zaharia Covacef, Alexandru Suceveanu. Pe 2 ianuarie împlinise 78 de ani.

Cei care doresc să-i aduc un ultim omagiu sunt așteptați la capela Casa Albastră, joi, de la ora 17.00 fiind citită Slujba Stâlpilor. Înmormântarea va avea loc vineri, 8 februarie, de la ora 12.00, la Cimitirul Central.

La aflarea tristei vești, colegii constănțeni au transmis un emoționant mesaj: „Colectivul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța este profund îndurerat de vestea încetării din viață a cercetătoarei doctor Maria Bărbulescu, colegă de o mare discreție și acribie științifică, dedicată arheologiei clasice. Pentru aceasta stau mărturie șantierele arheologice de la Constanța, Tropaeum Traiani, dar cu deosebire cel de la Albești, căruia i-a consacrat întreaga carieră. Maria Bărbulescu lasă în urmă lucrări de o calitate remarcabilă, precum și regretul de a nu fi avut răgazul necesar finalizării altor proiecte. Cu o activitate didactică prodigioasă, colega noastră a contribuit în mod esențial la formarea multor specialiști ai muzeului constănțean. La pierderea acestei adevărate prietene, cu calități sufletești aparte, transmitem condoleanțele noastre sincere familiei îndoliate. Requiescat in pace!“.

„Excelenţă în istorie veche şi arheologie“

Și colegii de la Universitatea „Ovidius“ și-au exprimat regretul pentru dispariția reputatei cercetătoare: „Colectivul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice exprimă regretul profund cu privire la decesul doamnei Maria Bărbulescu. Doamna profesor a făcut parte din colectivul universităţii noastre încă de la începuturile sale, la jumătatea anilor ’60, contribuind la formarea a zeci de generaţii de profesori de istorie, pentru învăţământul gimnazial şi liceal. Doamna Maria Bărbulescu s-a distins prin excelenţă în istorie veche şi arheologie, cu precădere asupra perioadei clasice, greceşti, din evoluţia oraşului antic Tomis.

Din această postură, atunci când programul Istorie a fost reînfiinţat, în 1990, doamna Maria Bărbulescu şi-a adus contribuția ştiinţifică prin susţinerea de cursuri şi seminarii dedicate prezenţei greceşti în spaţiul Mării Negre, în antichitate, şi a contribuit la formarea profesională a zeci de absolvenţi care au ales să urmeze cercetarea arheologică. Nu în ultimul rînd, doamna Maria Bărbulescu a îndeplinit şi funcţii administrative, contribuind astfel la dezvoltarea instituţională a universităţii noastre.

Doamna Maria Bărbulescu şi-a continuat cercetările şi după încheierea activităţii la Universitatea Ovidius din Constanţa şi Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, dispariţia sa reprezentând o pierdere majoră pentru toţi cei care au cunoscut-o, pentru cercetarea arheologică românească şi nu numai. Dumnezeu să o odihnească în pace şi să aducă alinare tuturor celor apropiaţi!“.

Arheolog și pedagog prețuit

Născută la 2 ianuarie 1941 în comuna Veza (în prezent parte a oraşului Blaj), județul Alba, Maria Bărbulescu a urmat studiile preuniversitare la Blaj, după care s-a îndreptat spre Universitatea „Babeş‐Bolyai“ din Cluj‐Napoca, unde a studiat Facultatea de Istorie‐Filosofie, specializarea istorie, între anii 1960‐1965, alături de profesori precum: academicianii Constantin Daicoviciu și Ștefan Pascu, Nicolae Lascu, Kurt Horedt, Dumitru Protase, Hadrian Daicoviciu.

„Activitatea ştiințifică şi‐a desfăşurat‐o pe mai multe niveluri: între 1965‐1973 la Institutul pedagogic de 3 ani Constanța (unde a funcționat ca preparator, asistent şi lector universitar la secția de istorie‐geografie); la Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie din acelaşi oraş, între 1973  şi 1999 ca muzeograf, şef de secție Monumente in situ, cercetător principal II şi I şi şef al secției cercetare; şi la Universitatea „Ovidius”, din 1993  şi până în prezent, în calitate de conferențiar universitar şi şef de catedră (1999‐2003)“, se arată într-un „profil aniversar“ publicat în 2009 în „Pontica“, anuarul MINAC.

Share:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *