Tradiții de Mucenici. Dominația „babelor“ a apus, încep zilele „moșilor“

Ziua de 9 martie are multiple semnificații. Dacă în calenadrul creștin ortodox la această dată e zi de pomenire a celor 40 de mucenici din Sevastia, în satul tradițional, pe 9 martie, aveau loc o serie de momente distincte sinonime cu începutul: cu un nou an apicol, un nou sezon agricol, o nouă primăvară. Tot acum încetează dominația zilelor capricioase ale Babei Dochia și începe domnia Moșilor blânzi, care bat cu maiurile sau cu botele în pământ pentru a băga înăuntru frigul și a elibera căldura care face să înverzească totul în jur și să înflorească pomii. Zilele Moșilor țin 10 zile.

De asemenea, în legătură cu semnificația religioasă a sărbătorii, de Mucenici, Măcinici, Sfințișori sau Moșii de Mărțișor, se dădeau de pomană, pentru sufletul celor 40 de mucenici și a celor din familie și din neamuri, colăcei copți la cuptor, de felurite forme (porumbel, albină, păpușă) unși cu miere și presărați din belșug cu miez de nucă. Tradiție care se mai păstrează și astăzi.

„Acești colăcei se numeau sfințișori (Bucovina și Moldova), sânți sau sâmți (Banat) și măcinici, mucenici, bradoși, brăduleți sau brânduși (Muntenia). Tot de Mucenici era obiceiul să se facă un bradoș mai mare, cu formă de om, căruia i se făceau urechi, nas și gură, dar nu și ochi, și care se numea „Uitata”. Acesta se împărțea pentru sufletul morților pe care gospodinele uitaseră să le pomenească în timpul anului. De asemenea, de Mucenici se împărțeau 40 de pahare de vin sau rachiu, câte unul pentru fiecare sfânt“, se arată pe site-ul Muzeului de Artă Populară Constanța.

În tradiția populară se spune că așa cum va fi vremea de Mucenici așa va fi toată primăvară, iar dacă în această zi va ploua, va ploua și de Paște.

Prima brazdă

În ziua de 9 martie, se scoteau plugurile la câmp și se trăgeau primele brazde, de obicei, 40 la număr. La câmp venea adesea și preotul, pentru a face rugăciuni și agheazmă, pentru ca roadele să fie binecuvântate. În unele zone, bătrânii obișnuiau să meargă la vie. Aici tăiau trei mlădițe de la un butuc, pe care apoi îl udau cu vin, pentru ca vița-de-vie să dea rod bogat în anul în curs.

Sărbătoarea stupilor

La 9 martie începea un nou an apicol. Stupii erau scoși afară și se retezau, iar gospodarii beau rachiu cu miere și dădeau de pomană, prin vecini, dulceața din stup. Uneori stupii erau unși cu miere și cu zeamă de la mucenici, pentru ca să se înmulțească albinele și să dea miere multă.

Cine are voie să lucreze azi

O atenție sporită era acordată curățeniei în această perioadă. Acum se măturau casa și curtea, iar gunoaielor adunate li se dădea foc. Peste foc săreau toți ai casei spunând: «Cum au trecut sfinții prin foc și prin apă, așa să trecem și noi». De asemenea, focuri se făceau și în grădini.

Femeile nu aveau voie să lucreze în această. Era interzis cu desăvârșire să toarcă, să țeasă sau să spele, pentru a fi ferite de boli și de primejdii.

La 9 martie, natura începe să revină la viață. Dacă de Dragobete păsările nemigratoare începeau să se adune în stoluri, să se împerecheze și să-și facă cuiburi, acum încep să sosească berzele și cocostârcii. Tot acum broaștele încep a cânta, iar puii de corb își întind aripile ca să plece din cuib.

Tot în această zi, fetele își lăsau mărțișorul pe primul mărăcine înflorit pe care îl vedeau spunând: „Îmi dau smoala de pe mine și iau floarea de pe tine“.

Share:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *