Sărbătoarea Paștelui, la Muzeul de Artă Populară Constanța

Muzeul de Artă Populară Constanța, important centru de cultură al Constanței, păstrător de tradiție și de valori inestimabile, este spațiul unde cei mai în vârstă își regăsesc rădăcinile, iar cei mai tineri află care le sunt originile, „cine sunt, de unde vin și încotro se îndreaptă“.

Vizitatorii care îi trec pragul pot intra în atmosfera sărbătorilor pascale prin intermediul obiectelor de artă populară, rod al măiestriei, smereniei și hărniciei țăranului român evlavios, obișnuit să înceapă orice lucrare cu semnul sfintei cruci.

În expoziția permanentă a Muzeului de Artă Populară Constanța se află 11 icoane țărănești pictate pe sticlă, în secolul al XIX-lea, în centre celebre de iconari din Transilvania (Nicula, Gherla, Șcheii Brașovului, Făgăraș, Mărginimea Sibiului, Valea Sebeșului și Țara Oltului) care ilustrează momente din Săptămâna Mare sau a Patimilor, la care se adaugă o alta care are ca temă Învierea Domnului.

Cina cea de Taină la care Iisus a luat parte împreună cu cei 12 ucenici, înaintea de Patimile Sale, și la care a institut taina Sfintei Împărtășanii („Iar pe când mâncau ei, Iisus, luând pâine şi binecuvântând, a frânt şi, dând ucenicilor, a zis: «Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu». Şi luând paharul şi mulţumind, le-a dat, zicând: «Beţi dintru acesta toţi, acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelor»”), este prezentată în două icoane pictate la Șcheii Brașovului și la Mărginimea Sibiului.

Lucrările în care apare „Iisus Vița-de-Vie“, temă specifică icoanelor pe sticlă, sunt tot un simbol al Sfintei Euharistii. În cele trei icoane aflate în expoziția muzeului constănțean, pictate la Făgăraș, Valea Sebeșului și Țara Oltului, Iisus apare reprezentat pe o placă de mormânt în timp ce stoarce un ciorchine de strugure din butucul de viță-de-vie care crește din coasta Sa împunsă de sutaș din care a curs „sânge și apă“.

Maica Domnului Jalnică sau Maica Domnului Îndurerată cu haine cernite, cu mâinile împreunate la piept a rugăciune, privind cu durere nemărginită la Fiul său răstignit pe cruce, este o altă temă specifică icoanelor transilvănene pe sticlă. Ea apare în lucrări pictate la Nicula, Gherla (câte una) și Șcheii Brașovului (două).

„Plângerea lui Iisus“ sau Prohodul, ce prezintă momentul când Iisus este plâns după ce a fost coborât de pe cruce, este reprezentată în alte două icoane realizate la Gherla și Șchei.

Atmosfera tulburătoarea care transpare în icoanele ce ilustrează Săptămâna Patimilor ia locul bucuriei în icoana pictată la Șcheii Brașovului, în care este redată scena Învierii.

Ouăle încondeiate, prezentate în două vitrine, una dintre ele fiind dedicată etapelor de încondeiere cu ajutorul instrumentului tradițional numit chișiță, reconstituie atmosfera tradițională a sărbătorilor pascale.

Într-o altă vitrină, dedicată tematicii lunii aprilie, sunt expuse două ouă pictate cu simboluri creștine (crucea, spicul de grâu și frunza de viță-de-vie) și un altul pe care apare scena Răstignirii Domnului. În aceeași vitrină dedicată simbolurilor pascale se află două vase de ceramică de tip Kuty, pe care sunt pictate crucea, respectiv o biserică stilizată cu trei turle, o icoană pictată pe lemn, cu scena Răstignirii, un pristornic și o lingură de lemn care are ca simbol peștele.

Sursă foto: Muzeul de Artă Populară Constanța