Buna Vestire sau Blagoveștenia, ziua în care cucul începe să cânte și e bine să porți bani la tine

Buna Vestire, prăznuită anual pe 25 martie, în timpul Postului Paștelui, este una din marile sărbători ale creștinătății amintind de momentul în care arhanghelul Gavriil a adus Fecioarei Maria vestea că îl va naște pe Iisus Hristos. 

Sărbătoarea, numită în calendarul popular și Blagoveștenie, era ținută cu sfințenie de țăranul român, atât pentru importanța ei religioasă, cât și pentru multitudinea de conotații pe care i le atribuia, aceasta fiind ziua în care se credea că începe a cânta cucul.

Referitor la semnificația religioasă, țăranul considera Buna Vestire la fel de importantă ca și Învierea. Pentru că, ziceau ei, odinioară ambele sărbători au căzut în aceeași zi. Iar mult timp după ce s-a săvârșit slujba de Înviere, lumina soarelui nu s-a arătat până când, unul din preoți și-a amintit de Bună Vestire. Iar imediat după ce au săvârșit slujba închinată acestui mare praznic s-a făcut lumină. Dar soarele înălțat pe cer arată că e ceasul amiezii.

Buna Vestire, sursă de inspirație pentru țăranii iconari 

„În Bucovina se consideră că Buna Vestire sau Blagoveștenia este la fel de mare ca și Învierea, pentru că dacă nu ar fi Buna Vestire, nu ar exista nici Paștele. Mai mult, se crede că soarele este vesel și jucăuș doar de două ori pe an: de Blagoveștenie și de Înviere, iar în restul timpului este supărat. Unii cred că e vesel și de Sânziene. Însă în celelalte zile ale anului, cine îl privește cu atenție va vedea că este mâhnit.

Drept dovezi ale importanței pe care țăranul român o acorda Blagoveșteniei stau și icoanele pictate pe sticlă de către meșterii iconari transilvăneni. Două astfel de icoane, una pictată la Nicula și cealaltă la Șcheii Brașovului, în secolul al XIX-lea, ce redau scena în care Sfântul Arhanghel Gavriil îi aduce Fecioarei Maria vestea că îl va naște pe Mesia, se află în expoziția permanentă a Muzeului de Artă Populară Constanța“, au precizat specialiștii muzeului constănțean de etnografie pe pagina de Facebook a instituției.

Renașterea naturii 

Buna Vestire era o sărbătoare a bucuriei de a trăi, a renașterii naturii, odată ce căldura a început să iasă din pământ datorită Moșilor de Mărțișor sau Sfințișorilor care au început să  bată cu bâtele în pământ. Țăranul român asocia această zi cu momentul în care încep să cânte păsările. Dacă de Dragobete păsările nemigratoare au început să se strângă în stoluri, iar berzele și cocostârcii au început să sosească, de Blagoveștenie se dezleagă limba tuturor păsărilor, în special a cucului, care începe a cânta după ce toată iarna a fost uliu. Cântecul lui se va auzi până la Sânziene sau până la Sân-Petru când se zice că se va îneca cu orz și nu va mai putea să cânte, transformându-se din nou în uliu până la următoarea Bună Vestire.

Cucul este o pasăre cu caracter oracular. Se zice că așa cum te prinde cântecul cucului așa vei fi tot timpul anului. De aceea e bine să te prindă cu bani la tine, sătul, bucuros, cu gânduri curate și în pace cu toată lumea. Există credințe în care în funcție de cântecul cucului se calculau câți ani mai are de trăit omul.

Cucul nu e cuc, ci soția lui, Sava

O veche legendă românească spune că de fapt cucul nu se mai află pe pâmânt, ci undeva în rai, iar cea care cântă „cucu, cucu” este soția lui, Sava, care îl caută și îl strigă neîncetat de la Buna Vestire sau până la Sânziene.

Iată de ce. Se zice că cucul era o pasăre frumoasă, cu pene de aur. Însă într-o zi, Sava, soția lui, l-a înșelat cu privighetoarea. De durere că el, o pasăre cu pene de aur a fost preferat unei păsări urâte ca privighetoarea, cucul a plecat. Îndurerată de plecarea soțului și regretând fapta cea urâtă, Sava l-a întrebat dacă îl va mai vedea vreodată. El i-a spus să încerce să-l caute de la Blagoveștenie până la Sânziene. Iar Sava îl caută și îl strigă de atunci neîncetat. Însă cucul nu se lasă impresionat de strigătul ei, dar Sava, spășită, nu se dă bătută.

Încep să sosească rândunelele

De Blagoveștenie încep să vină și rândunelele, mai ales că hrană este din bleșug, după ce de Alexii gâzele au ieșit din ascunzătorile lor.

„Cine vede prima dată doar o rândunică va fi singur toată vara, iar cel care vede mai multe nu va suferi de singurătate. Se mai spune că cine zărește prima dată rândunele în această zi este bine să se spele pe față cu apă rece sau cu lapte, pentru a nu avea pe față pete sau alunițe“, au precizat reprezentații Muzeului de Artă Constanța.

Conform sursei citate mai sus, în ajun de Blagoveștenie sau chiar și în ziua de Buna Vestire pomii fructiferi sunt amenințați cu tăierea, pentru a da rod bogat. Tot în această zi se scot stupii afară, dacă nu cumva au fost deja scoși afară pe 17 martie, de Alexii.

Pâine, apă și sare pentru îngeri

„La fel ca de Alexii, și de Blagoveștenie există obiceiul să se înconjoare și să se afume casa și gospodăriile pentru alungarea șerpilor și a omizilor. În Bucovina, de Buna Vestire se făcea foc în ogradă, înaintea ușei, și se punea alături pâine, sare și o cofă de apă, ca să mănânce și să bea îngerii. Pâine și sarea se dădeau apoi de pomană“, se mai arată pe pagina de Facebook, dar și pe site-ul Muzeului de Artă Constanța.

De altfel, pe 26 martie, este prăznuit Blagoveșnicul, adică Sfântul Arhanghel Gavriil (în calendarul creștin-ortodox este Soborul Sfântul Arhanghel Gavriil), cel trimis de Dumnezeu să aducă vestea cea marea Preacuratei Fecioare Maria.

De Buna Vestire este dezlegare la pește. De aceea, e bine ca fiecare român să mănânce pește nu doar pentru a se hrăni, ci pentru a fi sănătos și ager ca peștele tot timpul anului.

În tradiția populară se crede că așa cum va fi vremea de Blagoveștenie așa va fi și de Paște, dar și tot timpul anului.

Share:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *