Crucea, oul, peștele și vița-de-vie, simbolurile pascale ce redau tematica lunii aprilie la Muzeul de Artă Populară Constanța

Constant misiunii sale de a promova bogatul său patrimoniu cultural, reprezentativ pentru toate zonele etnografice ale țării, Muzeul de Artă Populară Constanța aduce constant în prim-plan și obiceiurile și tradițiile din calendarul popular și creștin.

Pentru că în aprilie creștinii din întreaga lumea vor sărbători Învierea Domnului, „praznicul praznicelor și sărbătoare sărbătorilor“, specialiștii Muzeului de Artă Populară Constanța și-au propus să aducă în prim-plan acest eveniment major al creștinității prin intermediul unor obiecte din colecțiile sale, altele decât cele deja prezente în expoziția permanentă (ouă încondeiate și icoane pe lemn și pe sticlă).

De aceea, în vitrina care surprinde tematica lunii aprilie, sub genericul „Simboluri pascale“ sunt expuse obiecte menite să ilustreze bogata forță sugestivă a artei populare românești strâns legată de simbolistica creștină. Deoarece, țăranul român din satul tradițional respecta cu mare evlavie învățăturile creștine, dovadă în acest sens stând și straiele de sărbătoare cu care mergea la biserică, precum și intensele pregătiri ce le făcea întotdeauna înaintea marilor sărbători religioase.

De la moarte la viață

În vitrina dedicată sărbătorilor pascale sunt expuse ouă pictate pe care se regăsește atât Crucea Paștelui, cât și spicul de grâu, simbol al morții și al renașterii, dar și al creștinătății, al Sfintei Euharistii, al trupului lui Hristos, la fel ca și vița-de-vie, „cusută“ pe un frumos ștergar din borangic și bumbac și pictată pe un ou, cu culori vegetale, care simbolizează jertfa Mântuitorului și sângele Său, vărsat spre iertarea păcatelor. Ca mărturie pentru jertfa lui Iisus stau o icoană pe lemn, pe care este redată scena Răstignirii și un ou, pe care este pictată cutremurătoarea secvență din viața lui Iisus. De altfel, oul în sine reprezintă un simbol al Paștelui întruchipând Mormântul lui Hristos, dar și o viață nouă, fiind metaforă elocventă „de la moarte la Viață“.

De asemenea, simbolul crucii se regăsește pe două farfurii de tip Kuty (simplă, ocupând tot câmpul central al unuia dintre vasele ceramice, sau încununând cele trei turle ale unei biserici), dar și pe un pistornic (pristolnic, pristornic, păcetar) din lemn cu care se inscripționau pe prescuri simbolurile creștine: IS-XC NI-KA sau IS-HR NI-KA însemnând „Iisus Hristos Biruitorul“, în limba greacă.

Peștele, semn de recunoaștere pentru primii creștini

Un alt simbol al creștinismului îl reprezintă peștele, care în expoziție apare cioplit pe coada unei linguri de lemn. În limba greacă, cuvântul „pește“, „ichthys“ este acronimul sintagmei  „Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul“ / „Iesous Christos Theou Yios Soter“. Peștele face trimitere la cele două pescuiri minunate patronate de Iisus și la taina preoției amintind de cuvintele cu care Mântuitorul s-a adresat apostolilor: „Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni“.

În unele reprezentări iconografice ale Cinei cele de Taină, peștele apare pe masă, ca aliment ritual, el fiind apoi simbolul după care se recunoșteau între ei creștinii în timpul prigoanelor creștine. De altfel, în timpul posturilor, peștele este unul dintre produsele pentru care se dă dezlegare. În Postul Mare sau al Paștelui, cunoscut ca fiind cel mai lung, dar și cel mai aspru dintre toate posturile de peste an, se dau doar două dezlegări la pește, pe 25 martie, de Buna Vestire și de Florii sau Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului, care precede Duminca Învierii.

Share:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *