„Corporalitatea actorului, între teorie și practică“, o carte necesară pentru tinerii actori și pedagogii lor
„Corporalitatea actorului, între teorie și practică“ este titlul volumului, semnat de coregrafa Geta Răvdan Huncanu, cu care literatura de specialitate s-a îmbogățit recent.
Rod al cercetării la Școala Doctorală din cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale“, volumul apărut la prestigioasă Editură Muzicală însumează 367 de pagini și aduce în prim-plan preocupările profesionale ale autoarei.
„Cartea deține răspunsuri la numeroasele mele căutări și întrebări apărute în diverse etape ale proceselor de lucru cu actori și tineri aspiranți. Trei ani de cercetare intensă m-au ajutat să descopăr necesitatea acordării unei atenții speciale asupra antrenamentului corporal al actorului. Mecanismele psihologice și fiziologice, alături de antrenamentul prezentat în ultimul capitol, și de altfel probat cu succes, reprezintă o piatră de încercare pentru tinerii actori și aspiranți (și, de ce nu, pentru cadrele didactice care se pot inspira din acest model de antrenament fizic), în susținerea conștientizării și utilizării expresive a propriului corp“, a spus, pentru culturaconstanta.ro, Geta Răvdan Huncanu.
Cartea a fost lansată la finalul anului 2019, pe 20 decembrie, la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman“ în sala de lectură „Liliana Lazia“. Evenimentul editorial a fost însoțit și de o componentă vizuală argumentativă, menită să ilustreze corporalitatea actorului: o expoziție cu imagini din spectacole de teatru și teatru-dans, pe care Geta Răvdan Huncanu le-a realizat din punct de vedere coregrafic sau la care a mai semnat inclusiv regia și scenografia.
„Mulțumesc minunatului meu soț, copiilor și părinților, care au avut răbdarea și puterea de a mă susține și încuraja mereu. Mulțumesc dnei Anca Iorga pentru ajutorul necondiționat acordat. Mulțumesc și pentru că nu m-a lăsat să renunț. Mulțumesc celor care, prin atitudinea lor, m-au făcut să-mi doresc și mai mult să continui. Mulțumesc Dumnezeuluui meu pentru tot ceea mi-a dărui, bun ori rău“, sunt cuvintele cu care Geta Răvdan Huncanu își deschide lucrarea „Corporalitatea actorului, între teorie și practică“.
Despre volumul Getei Răvdan Huncanu a vorbit, pe 20 decembrie, teatrologul Anaid Tavitian. Redăm mai jos discursul său integral (intertitlurile ne aparțin).
„Cărțile dedicate dansului, parte de seamă a spectacolului de teatru ca artă sincretică, sunt rare și de aceea sunt cu atât mai prețioase. O astfel de carte este «Corporalitatea actorului, între teorie și practică». Cartea vorbește despre expresivitatea corpului actorului, ce este asemenea unui zbor desenat din mișcare, emoție, imaginație, puterea gândului. Volumul este rodul unei munci de cercetare făcută cu rigurozitate științifică, cu grijă pentru detaliul semnificativ, cu forță de sinteză.
Incursiune în istoria spectacologiei
Cartea vorbește despre creatori care au mișcat, au schimbat lumea teatrului. Este o incursiune în istoria spectacologiei, a momentelor sale de seamă. Pentru a ști ce identitate să-și asume acum, actorul în perimetrul expresivității corporale este nevoie de o anamneză în spirit platonician, o întoarcere a privirii către ceea ce a condus la configurarea actuală a ceea ce această formă de expresie a interpretului are de transmis.
Astăzi se vorbește din ce în ce mai mult despre sincretismul artelor, despre interdisciplinaritate, despre faptul că artele nu pot exista izolat, că nici teatrul, nici dansul, nici artele vizuale și, în definitiv, nicio artă nu are frontiere ferme în raport cu altele. Vorbim despre și vedem spectacole de teatru-dans, teatru-imagine. Recenta ediție a Galei Hop a avut o temă propusă de domnul Gigi Căciuleanu, directorul galei: DansActorul, protagonist al teatrului coregrafic, factor indispensabil al artei teatrale de viitor.
O privire panoramică asupra evoluției corporalității actorului
Dar interdisciplinaritatea, metadisciplinaritatea, sinteza între stiluri, între genuri, definiri și redefiniri, toate acestea nu sunt un imperativ artistic impus de spiritul, de teatrul timpului nostru. Au fost înaintea vremurilor noastre oameni care au trăit și au creat în acest spirit. În operele lor, ei au îngemănat, fără urmă de conflict, teatrul, dansul, muzica și artele plastice. Despre toți aceștia vorbește Geta Răvdan Huncanu în cartea sa. Fie că este vorba despre tragicii greci din veacul al V-lea î. Hr., despre marii poeți dramatici ai secolului al XVII-lea sau despre artizanii commediei dell’arte, spune autoarea, cei care scriu pentru teatru o fac întotdeauna cu gândul la vocile, la trupurile, la prezența sau invocarea acestora. Dramaturgia europeană, mai spune autoarea, este construită în mare parte pornind de la scenă, de la trupuri, de la energii, de la actori distribuiți în roluri. Interpretul secolului XX, subliniază Geta Răvdan Huncanu, este cel care capătă putere într-un loc unde teatrul lăsase un loc gol: încarnarea ideilor în corpul prezent pe scenă.
Cartea oferă o privire amplă, panoramică asupra evoluției corporalității actorului pe parcursul istoriei teatrului universal, cu referire la mari personalități, actori, regizori, teoreticieni de teatru.
Pledoarie pentru actorul total
Autoarea îmbină armonios în scrisul său, latura teoretică cu cea literară. De exemplu, paginile dedicate commediei dell’arte, teatrului asiatic, teatrului indian, teatrului tradițional japonez transpun cititorul în spectator. Acestea sunt, totodată, o ilustrare, o pledoarie pentru conceptul de actor total, despre care se vorbește atât de mult în teatrul contemporan. Actorul total este, așa cum spune autoarea, „deținătorul unei tehnici de actorie care, pe lângă abilitățile vocale, posedă control motric și expresie corporală.
A doua parte a cărții reprezintă realizarea unei cercetări științifice având ca scop găsirea unor soluții de îmbunătățire a metodelor practice de abordare a expresiei și expresivității corporale. Exercițiile preluate de la regizori și pedagogi, care au experimentat metode diverse de formare a actorului total, despre care autoarea a făcut vorbire în prima parte a cărții, au reprezentat piatra de temelie pentru încercarea unei metode proprii de antrenare a corpului și minții actorului.
Pornind de la experiența sa dobândită prin lucrul cu tineri actori, Geta Răvdan Huncanu identifică modalități prin care acesta să-și descopere corporalitatea, să învețe să o folosească cât mai potrivit în munca de creare a unui personaj și, nu în ultimul rând, să se elibereze de prejudecăți și de propriile constrângeri, limite de natură fizică sau psihică.
Cartea este un important și prețios instrument de lucru pentru tinerii actori, dar și pentru cei aflați la început de drum în cariera didactică și care nu și-au însușit o metodă proprie de predare și de lucru“.
Sursă foto: Facebook – Biblioteca Județeană Constanța