17 martie – Alexie, Omul lui Dumnezeu, Alexiile, Ziua Șarpelui și Ziua Peștelui

Ziua de 17 martie are o semnificație aparte în calendarul popular fiind una dintre sărbătorile care anunță primăvara, alături de Dragobete, Mărțișor, Baba Dochia și Mucenici.

Dacă în calendarul creștin-ortodox la această dată este prăznuit Sfântul Cuvios Alexie, Omul lui Dumnezeu, numit așa pentru blândețea și smerenia de care a dat dovadă de-a lungul vieții sale, în calendarul popular se sărbătoresc Alexiile, Ziua Șarpelui și Ziua Peștelui. Se spune că în această zi, gângăniile și tărâtoarele atrase de căldură mijlocului lunii martie ies din pământ și rămân aici până de Ziua Crucii, pe 14 septembrie, când intră din nou în lăcașurile lor subterane, pentru a se proteja de iminența anotimpului rece.

ziua pestelui ceramica horezu

Alexie este patronul vietăților care iernează în scorburi, sub pământ, pietre sau apă

Pe seama sa circulă o legendă cu mai multe variante. Se spune că Dumnezeu, luând aminte la necazurile oamenilor, a strâns toate insectele dăunătoarea și le-a ferecat într-o cutie, pe care i-a dat-o unui om, pe numele său Alexie, să o arunce în mare. Acesta, ațâțat de de curiozitate a ridicat capacul cutiei, iat atunci toate cele închise au ieșit și s-au împrăștiat care încotro. Pentru nesăbuința sa, Alexie a fost transformat într-un cocostârc care, an de an, se chinuie să culeagă insectele risipite până pe 14 septembrie, dată la care ele se întorc în lăcașurile lor întunecoase.

Pescarii trebuie să înghită un pește și să doarmă

Această zi este respectată în mod special de pescari, pentru a avea noroc la pescuit, data de 17 martie fiind considerată începutul unui an nou pisicol.

alexii ziua pestelui

 

Se zice că acum se zbat pentru prima oară peștii în apă. Pentru a avea noroc la pescuit, unii pescari se duceau la iaz sau la pârâu, prindeau un peștișor și îl mâncau de viu rugându-se lui Alexie, Omul lui Dumnezeu, să-i ajute la pescuit. Se zice că cine doarme în această zi are noroc la pescuit tot anul“, se arată pe pagina de Facebook a Muzeului de Artă Populară Constanța.

În satul tradițional, ziua de 17 martie o respectau în special femeile, care în această zi ascundeau furcile de tors, pentru că dacă le-ar fi văzut de Alexii le-ar fi ieșit în cale, tot anul, șerpi la fel de mari ca furcă. De asemenea, azi era interzisă folosirea oricărui obiect ar aminti de forma șarpelui, înțelegând aici și acul și fusul. Nu era voie să fie nici pomenit cuvântul „șarpe“ sau denumirile altor dăunătoare, despre ele vorbindu-se, cu ajutorul eufemismelor: „iapă“, „cucoană“, „pește“.

ziua pestelui ceramica kuty

Ritualuri de purificare

De Alexii aveau loc o serie de ritualuri cu rol de purificare a spațiului de locuit, a ogrăzilor, grajdurilor, grădinilor și livezilor. De cele mai mult ori, aceste acțiuni având nu doar valoare de simbol, ci și una practică, de înlăturare a dăunătorilor.

Pentru ca șerpii și insectele să nu se apropie de gospodării, de Alexii se afumau livezile, grădinile, grajdurile, animalele și chiar oamenii cu bucăți de cârpă (se păstra în acest scop cârpa cu care s-au șters ouăle roșii sau cârpa în care s-a învelit, în ziua de Paști, vasul cu pască dus la biserică), apoi cu busuioc, tămâie și chiar semințe de cânepă. Tot pentru a ține departe dăunătorii, dimineața, înainte de a răsări soarele, se lua un clopot, un lanț sau chiar câteva bucăți de fier vechi cu care se înconjura casa de trei ori. Tot în această zi, femeile obișnuiau să scoată toată zestrea afară, deoarece aerul și soarele de Alexii aveau puterea de ține departe moliile și alte insecte dăunătoare“, au mai precizat reprezentanți ai Muzeului de Artă Populară Constanța.

Notă: Imaginile ce reprezinte vasele ceramice fac parte din patrimoniul Muzeului de Artă Populară Constanța

Share:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *