„Ziua Crucii”, la Muzeul de Artă Populară Constanța
Muzeul de Artă Populară Constanța, instituție care promovează spiritualitatea românească, dedică luna septembrie, numită în popor Răpciune, praznicului Înălțării Sfintei Cruci, sărbătoare cu dată fixă (14 septembrie) din calendarul creștin-ortodox, respectată de țăranul român evlavios, cunoscută în popor sub numele de Ziua Crucii.
De altfel, această sărbătoare are multiple semnificații în calendarul popular. Se crede că acum șerpii și alte ființe târâtoare sau insectele care au ieșit din pământ pe 17 martie, de Alexii, intră acum în pământ, motiv pentru care ziua se numește și Ziua Șarpelui.
Se culeg viile, nucile, plantele de leac și busuiocul
Aceasta este perioada propice activităților specifice toamnei, precum: „bătutul“ sau scuturatul nucilor și culesul strugurilor, motiv pentru care, în popor, Ziua Crucii se mai numește și Cârstovul Viilor.
„În calendarul popular, această sărbătoare reprezintă un important reper fiind considerată «prag» între vremea caldă și vremea rece care, de la această dată, poate veni oricând. Tot acum, se culeg ultimele plante de leac, care sunt adunate în mănunchiuri pentru a fi agățate pe perete, lângă icoane“, au precizat reprezentanți ai Muzeului de Artă Populară Constanța.
Conform acestora, de Ziua Crucii, în majoritatea zonelor țării se postește și se fac pomeni pentru sufletul celor plecați în lumea de „dincolo”, iar femeile duc flori la biserică.
„Busuiocul, cules și sfințit în această zi, capătă valențe magice fiind pus în apa păsărilor, în scăldătoarea copiilor sau la streșinile caselor, pentru a atrage binele și a alunga tot ceea ce este considerat rău“, au mai precizat reprezentanții muzeului constănțean.
Pentru a ilustra tematica lunii septembrie, la Muzeul de Artă Populară Constanța se află expuse într-o vitrină obiecte din lemn (o cruce de perete, un tipar de caș – păpușar, o lingură) acoperite cu crestături decorative, simboluri creștine, ce reprezintă crucea.
