Sfântul Ilie, căruțașul cerului, stăpânul fulgerelor și al trăsnetelor
Vremea capricioasă din aceste zile, cu ploi torențiale, furtuni și descărcări electrice este ceva obișnuit pentru luna lui Cuptor. Odinioară, țăranul român cu credință în Dumnezeul se închina când tuna și fulgera și atribuia toate aceste manifestări Sfântului Ilie, stăpânul ploilor și al vânturilor, al tunetelor și al fulgerelor, pe care Biserica Ortodoxă Română îl prăznuiește anual pe 20 iulie.
Bătrânii din Dobrogea spuneau că în aceste zile de vară, Sfântul Ilie îl tot întreabă pe Dumnezeu când este ziua sa. Știind că Sfântul ar aduce potopul peste oameni și nedorind să piară creația mâinilor Sale, Dumnezeu îi dă cu blândețe părintească și cu înțelepciune nemărginită același răspuns: „Mai e, Ilie, mai e!“, iar după ce trece ziua Sfântului îi răspunde: „A trecut, Ilie, a trecut!“. În așteptarea zilei cei mari însă Sfântul Prooroc străbate cerul de-a lungul și de-a latul cu căruța trasă de cai de foc printre nori, iar huruitul roților se transformă în tunete și pocnetul biciului, în trăsnet, tot așa cum scânteile care sar din potcoavele armăsărilor înaripați devin fulgere. Iar când află că ziua sa a trecut, resemnat sfântul pornește iar la goană printre nori.
Momentul suirii la cer a Sfântului Ilie a fost frecvent redat pe icoanele pe sticlă de către țăranii transilvăneni care i se închinau cu mare evlavie marelui prooroc, care îi ocrotea de grindină sau de incendiile care ar fi compromise iremediabil. Totodată, Sfântul era și protectorul breslei căruțașilor, în amintirea momentului în care Dumnezeu l-a ridicat la cer într-un car de foc, dar și patronul breslei cojocarilor, pentru că atunci când a pornit spre înălțimi a lăsat să cadă mantie sa peste ucenicul său, Elisei, care îl însoțea și a fost unicul martor al ascensiunii sale.
Aceste două momente sunt redate și în cele două icoane țărănești pe sticlă, valoroase și vechi, din secolul al XIX-lea, aflate în expoziția permanentă a Muzeului de Artă Populară Constanța, la parter.
„O icoană este pictată în centrul de iconari din Mărginimea Sibiului, iar cealaltă la Maierii Albei Iulia, ambele reprezentând, în registrul superior, momentul înălțarii Sfântului la cer cu o căruță aurită trasă de cai roșii, „de foc“ având aripi aurii, redate cu ajutorul foiței de aur. Dacă în icoana cu ramă pictată și chenar bogat, cu foiță de aur, din Mărginimea Sibiului, în registrul inferior apare ucenicul Elisei, în două ipostaze, cea de la Maierii Albei Iulia se distinge prin originalitate. Și aici apare Elisei în două ipostaze: primind mantia Sfântului Ilie, dar și arând întocmai ca un țăran transilvănean, cu un plug tras de doi boi albi, iar în apropierea să se află o femeie șezând, care toarce cu furca în brâu, cu ochii aplecați către pruncul înfășat care se odihnește la picioarele sale într-un coș din nuiele“, se arată pe pagina de Facebook a Muzeului de Artă Populară Constanța.
Referitor la trănsnetele Sfântului Ilie, conform aceleiași surse, „în tradiția populară se crede că atunci când tună, Sfântul Ilie dă cu biciul în draci, iar aceștia, de frică, se ascund în câini, capre, scorburi. De aceea, nu este bine să ții aceste animale aproape pe vreme de furtună și nici în scorburi să nu te ascunzi. Mai mult este recomandat a se închide toate ușile și ferestrele casei, ca nu cumva să ascundă în ele vreun drac pe care Sfântul Ilie să-l trăsnească cu biciul. Pentru că necuratul trage la carpen, se mai spune că nu e bine a se folosi acest lemn la construcția casei și nici nu e bine a te adăposti de furtună sub un astfel de copac“.
De Sfântul Ilie se dau de pomană și se mănăncă mere, deoarece acesta este fructul Sfântului Ilie. Aceasta este prima zi din an când femeilor bătrâne le este permis să mânânce mere.
„Tot în această zi are loc „rătezatul” stupilor, adică strângerea mierii. Se obișnuiește ca în această zi să se cheme rudele, vecinii și cunoscuții, pentru a le împărți miere. De asemenea, cei mai frumoși faguri se duceau la biserică, pentru a fi sfințiți. Dacă Sfântul Ilie cade într-o zi de luni, miercuri sau vineri, rătezatul se face înainte sau după această sărbătoare“, se mai arată pe pagina Muzeului de Artă Populară Constanța.
Sfântul Ilie este și protectorul aviatorilor, pe 20 iulie fiind sărbătorită în România Ziua Aviației.
Sursă foto: Muzeul de Artă Populară Constanța
