„Crima din strada Lourcine“. Râs și strănut… la liber
În plină pandemie, domolită nițel de vaccinuri (pare-se) și de temperaturile ridicate, Teatrul de Stat Constanța ne amintește cum e să râzi și să… strănuți firesc, adică necenzurat, fără a arunca priviri speriate în jur și fără a fi țintuit de săgețile care țâșnesc din privirile celor din jur.
Lecția de firesc a fost oferită de o comedie franțuzească scrisă de Eugène Labiche, a cărei acțiune se petrece în 1857. O comedie plină de vervă și de întâmplări neprevăzute care-i pune pe jar, perpelindu-i bine de tot, la foc mic, pe doi foști colegi de liceu, care se reîntâlnesc după mulți ani la un banchet al foștilor absolvenți de la Labadens.
Pusă în scenă de regizorul Teatrului de Stat Constanța, Vlad Cristache, comedia câștigă în amploare, prin muzica originală compusă de timișoreanul și premiatul Tibor Cári, și interpretată live de Elena Gatcin – pian, Marian Gănescu – clarinet și Marius Cristian Zaval – percuție, la indicațiile „dirijorale“ ale personajelor principale.
Reîntâlnirea foștilor colegi e una cu bucluc, pentru că cei doi, amețiți de tot felul de licori bahice sunt loviți de amnezie și se trezesc a fi principalii suspecți ai unei crime feroce. Probele incriminatorii sunt menționate la gazetă, în articolul „Crima din strada Lourcine“. Și de aici, un veritabil tur de forță, un întreg consum de energie, pentru a ascunde probele incriminatoare și mai ales pentru a scăpa de martori, momente în care comedia capătă accente de thriller.
Cei doi foști colegi sunt personajele principale din „Crima din strada Lourcine“, dar acționează de parcă ar fi un singur personaj. Se completează reciproc în gest și în cuvânt (rostit și cântat). Marian Adochiței și Andrei Cantaragiu formează un cuplu comic plin de vervă.
Adochiței este Oscar Lenglumé un tip cu stare, căruia viața i-a surâs, cu o soție frumoasă, ceea ce nu-l împiedică pe soț să mai calce și în străchini. Cantaragiu este Leopold Mistingue, un „tocilar“ promițător, premiat pe când era elev pentru versuri latinești, care a devenit bucătar șef. Modul în care gândesc, acționează, se completează și complotează sporește umorul de situație.
Și pentru ca totul să devină și mai complicat în scenă intră vărul Potard, care pare să-i acopere/ șantajeze pe cei doi aventurieri amnezici. În rolul lui Potard, actorul Andrei Bibire are o apariție insolită reușind să atragă atenția asupra personajului său.
Ștefan Mihai îl întruchipează pe Justin, servitorul familiei Lenglumé. Omniprezent, gata să răspundă la solicitările doamnei, dar acordând întâietate nevoilor domnului, Justin este chinuit de un insistent guturai, care se manifestă prin strănuturi frecvente, în cascadă. Care trec total neobservate. Sprinten, precum îi este și vârsta, cam aerian, prompt în a-și îndeplini sarcinile, cu inițiativă, umple scena, dar și sala de spectacole, pentru că își face apariția ba din culise, ba din hol sau din sala de spectacole, care devin astfel extensii ale scenei.
Singura prezență feminină din acest univers dominat de bărbați este Norine, soția lui Oscar Lenglumé, căreia actrița Florina Stănculeț îi împrumută din plin din farmecul său. Atentă, jovială, binevoitoare, ea este hotărâtă să afle ce anume îi ascunde soțul al cărui comportament este de-a dreptul extravagant.
Întreaga acțiune a comediei muzicale se desfășoară în decorul plin de culoare și strălucire (o mulțime de perne multicolore, aruncate de-a valma pe pat și pe jos, candelabre răsturnate pe post de… suport de umerașe, colivii suspendate). Acesta, la fel ca și costumele elegante ale personajelor amintesc de tihna unui alt veac, sunt realizate de scenografele Mădălina Niculae și Andreea Tecla cu care Vlad Cristache a colaborat la cel dintâi spectacol montat pentru Teatrul de Stat Constanța, „Lasă-mă să intru!“, de Jack Thorne.
Spectacolul „Crima din strada Lourcine“, de Labiche, în regia lui Vlad Cristache, a avut premiera pe 8 mai. Avanpremiera a fost programată pe 7 mai, iar o a treia reprezentație a avut loc pe 9 mai. Pe 8 și 9 mai s-a jucat la capacitatea maximă admisă de lege, 50% din locurile din sală, după schema: un loc liber, un loc ocupat, pe fondul scăderii la Constanța a incidenței cazurilor de COVID-19 sub 1.5 la 1000 de locuitori. Un câștig, având în vedere că la reprezentația din 7 mai limita admisă a fost de 30%.
