Concert de Anul Nou la Teatrul „Oleg Danovski“ cu valsuri, polci, muzică de film și… charismă
A fost o atmosferă de sărbătoare pe 12 ianuarie la Constanța, cu valsuri, polci și muzică de film celebră, momente speciale incluse în cadrul primului eveniment muzical al lui 2019, la Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski“, Concertul de Anul Nou.
Călătoria în lumea muzicii a fost ghidată de charismaticul dirijor Florin Totan, care, atunci când nu a stat la pupitrul orchestrei, s-a aflat cu fața către public, pentru a prezenta fiecare piesă din program și a vorbi despre Cultură și Credință, cei doi „C“ la care face trimitere ori de câte ori e prezent pe scenă.
„Am structurat programul în așa fel încât să fac o incursiune în istoria muzicii. Am vrut să fac o paralelă între cultura și atmosfera Imperiului Țarist și a Imperiului Austro-Ungar, la prima vedere ceva ireconciabil, dar eu am arătat că există și lucrări între cele două imperii, între cele două stări, între cele două spații. Am vorbit despre fast, grandoare, opulență, rafinament care leagă cele două curți. Doar Mozart, compozitorul meu preferat a lipsit în seara aceasta, deoarece am vrut să mă axez pe compozitorii familiei Strauss, dat fiind faptul că vorbim de Concertul de Anul Nou“, a declarat la finalul concertului, pentru culturaconstanta.ro, dirijorul Florin Totan.
Lecția de… muzică
Concertul s-a deschis cu „Poloneza“ din opera „Evgheni Oneghin“, de Piotr Ilici Ceaikovski și a continuat cu „Dans ungar“ nr. 5, de Johannes Brahms. Apoi în program a fost inclusă o lucrare celebră, „Valurile Dunării“, compusă de un român, Iosif Ivanovici.
„Mai există alte două lucrări românești, foarte cunoscute peste tot, «Rapsodia I», de Enescu și «Hora Staccato» (n. r. – de Grigoraș Dinicu)“, a reamintit publicului meloman Florin Totan.
Programul serii, presărat cu intervenții despre viața compozitorilor, dar și cu aprecieri despre orchestra, conducerea Teatrului „Oleg Danovski“ și publicul de la Marea Neagră, a continuat (nu în această ordine) cu polcile „Tritsch-Tratsch“, „Tic-Tac“ și „La vânătoare“, valsurile „Trandafirii din Sud“ și „Dunărea albastră“, de Johann Strauss-fiul, „Vals“, de Eugen Doga, „Galopul suspinelor“, de Johann Strauss.
„Între teluric și diafan“
Dirijorul Florin Totan a făcut și o comparație între vals și polcă, purtând public „între teluric și diafan, între imperial și popular“.
„Valsul era cândva apanajul saloanelor imperiale. Valsul era pentru Schönbrunn, pentru Palatul Schönbrunn sau Belvedere, iar polca era pentru Grinzing, pentru cartierul Grinzing, un cartier al bucuriilor și plăcerilor lumești, unde se mănâncă și se bea bine. Valsul te ridică, valsul e înălțare, e visare. Polca te coboară cu picioarele pe pământ. Dacă vreți, dacă nu vi se pare forțată comparația mea, polca aduce aminte de bătutele noastre românești, de sârbe. Polca e plină de energie, e populară, valsul e aristocratic“, a subliniat dirijorul diferența dintre vals și polcă.
Vioara, în prim-plan, cu „Lista lui Schindler“ și „Parfum de femeie“
Printre aceste momente antrenante, solistul Concertului de Anul Nou, violonistul Sebastian Tegzeșiu, a oferit publicului două momente muzicale emoționante din repertoriul „celui mai mare compozitor de muzică de film“, după cum l-a numit Florin Totan pe John Williams: „Lista lui Schindler“ și „Parfum de femeie“.
„Pentru mine, Sebastian Tegzeșiu este unul dintre primii trei violoniști din România, pentru harul cu care l-a înzestrat Dumnezeu și părinții săi, care sunt aici, pe scenă și în sală (n.r. – violoncelista Carmen Tegzeșiu și consultantul artistic Mircea Tegzeșiu)“, a spus Florin Totan. Tot pe scenă s-a aflat și soția sa, oboista Cristina, iar în sală, în brațele bunicului, a stat cuminte fiul lor.
Spre finalul concertului, publicului s-a delectat cu finalurile uverturilor operelor „Wilhelm Tell“, de Gioachino Rossini și „Orfeu în infern“, de Jacques Offenbach.
„Mă impresionează această sală arhiplină, de mult nu am mai văzut așa ceva. Bravo, Constanța!“, a mai spus Florin Totan care, la finalul concertului s-a adresat din nou publicului cu îndemnul: „Nu uitați cuvintele mele: mântuiți-vă prin cei doi C esențiali din viața voastră: Credință și Cultură“.
