„Comorile“ din colecțiile Bibliotecii Județene Constanța, scoase la lumină de Zilele Europene ale Patrimoniului

În fiecare an, începând cu 1992, în luna septembrie, se sărbătoresc Zilele Europene ale Patrimoniului, prilej pentru instituțiile de cultură din țară să aducă în atenția publicului valorile pe care le dețin. Deoarece anul acesta tematica Zilelor Europene ale Patrimoniului este „Biblioteca, arhiva, trezorieri de patrimoniu cultural“, în contextul în care 2019 a fost instituit ca „An al cărții“, prin Legea nr. 357/2018, Biblioteca Județeană Constanța „Ioan N. Roman“ a organizat pe 13 septembrie un eveniment cu această titulatură, la care au participat elevi de la Liceul Teoretic „Traian“ și Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu“.

Evenimentul, găzduit de Sala „Referințe generale“ sau „sala cataloagelor“, după cum o numesc „veteranii“ lecturii, a fost o ocazie rară pentru liceenii constănțeni de a descoperi o mică parte din cărțile fascinante, cu povești pe măsură, care alcătuiesc Colecțiile Speciale ale Bibliotecii constănțene: carte veche străină și românească și ediții bibliofile din clasicii literaturii române. Ghid în această călătorie spirituală prin lumea cărților de patrimoniu și a volumelor bibliofile a fost bibliotecara Doina Monica Moșoiu, „trezorierul“ Colecțiilor Speciale.

„Biblioteca Județeană Constanța are în jur de 1700-1800 volume de carte bibliofilă și în jur de 300 de volume de carte de patrimoniu. Carte de patrimoniu înseamnă carte veche străină, de la 1456, când este tipărită prima carte de Gutenberg, până la 1750-1800, și carte veche românească, de la primele tipărituri românești, 1508, început de secol XVI până la 1830. Cartea bibliofilă este cartea care, prin anumite componente pe care le are, este deosebită de alte ediții mai noi, cum ar fi: primele ediții sau edițiile princeps ale marilor clasici români, volumele cu legătură deosebită, volumele care au autograf de autor, volumele care au ilustrații deosebite, volume care, prin anumite conjuncturi, au avut un destin mai puțin fericit fiind interzise de autoritățile civile, retrase din librării și puse pe foc, volume care au un semn de proprietate, un fel de etichete pe care proprietarii le puneau pe cărți sau se semnau pe ele, care se numesc ex libris-uri“, a spus Doina Monica Moșoiu.

Odată încheiată expunerea teoretică a urmat partea practică: prezentarea cărților de patrimoniu și bibliofile.

Prima și singura ediție antumă a poeziilor lui Eminescu

Prima carte bibliofilă prezentată a ediția princeps a „Poesiilor“ lui Mihai Eminescu, tipărită în decembrie 1883, la Editura Librăriei Socecu & Comp., în 1000 de exemplare, sub îngrijirea lui Titu Maiorescu. De alfel, confondatorul Junimii preciza în prefața volumului: „Publicarea se face în lipsa poetului din Ţară. El a fost totdeauna prea impersonal şi prea nepăsător de soarta lucrărilor sale, pentru a putea fi înduplecat să se îngrijească însuşi de o asemenea culegere, cu toată stăruinţa amicilor săi literari“.

„Aceasta este singura ediție a «Poeziilor» lui Eminescu care a fost tipărită în timpul vieții poetului, așa numită ediție antumă. Toată opera lui Eminescu a fost tipărită postum“.

Un alt volum deosebit, într-o ediție de lux, din Colecțiile Speciale ale Bibliotecii Județene Constanța, cu autograful autorului, prezentat publicului tânăr, a fost ediție primă a romanului „Răscoala“, de  Liviu Rebreanu, volumul I, apărut în 1932 la editura Adeverul.

Cartea care l-a înfuriat pe Ion Barbu

O altă carte specială, cu o poveste fascinantă este placheta „După melci“, de Ion Barbu, care a fost ilustrată, pe când poetul nu era în țară, de către pictorul Mihai Teișanu. Întors în țară, Ion Barbu, înfuriat că Teişanu a văzut în „După melci“ o poezie pentru copii ilustrând-o ca atare, a retras din librării cât de multe exemplare a găsit (aproape tot tirajul de 1000 exemplare) și le-a dat foc. Cele care au supraviețuit sunt rarități bibliofile.

Ion Barbu este pseudonimul matematicianului Dan Barbilian, nume pe care îl poartă
școala gimnazială nr. 28, cu care Biblioteca Județeană Constanța este vecină, între ele situându-se doar gardul terenului de sport.

„Albumul Armatei Române. 10 maiu 1902. Marelui ei căpitan“

Printre volumele bibliofile din Colecțiile Speciale se află și „Albumul Armatei Romăne: 10. Maiu 1902“, dedicat „marelui ei căpitan“, Carol I, tom apărut la Editura Librăriei Socecu & Co, cu fotografii de Alexandru Antoniu și Lt. Eliad.

Albumul, cu legătură originală Socec din carton gros acoperit cu pânză grena, ornamente policrome și tranşe aurite, are o copertă inedită. Pe ea sunt menţionate principalele bătălii din Războiul de Independenţă şi însemnele unor decoraţii, iar în centru apare portretul regelui Carol I.

Incunabulul, o carte a superlativelor

„Este un privilegiu de a vedea cel mai vechi volum din colecțiile Bibliotecii Județene, un incunabul“, a spus Doina Monica Moșoiu prezentând un volum al superlativelor: cel mai valoros și mai greu volum (la propriu), dar și cel mai ilustrat incunabul din lume.

Cartea „Liber Chronicarum“ sau „Cronica de la Nürnberg“, scrisă în limba latină, cu caractere gotice, de medicul umanist german, Hartmannus Schedel, a fost tipărită, în 1493,  la Nurenberg, în tipografia lui Anton Koberger. Deoarece Koberger era nașul lui Albrecht Dürer, unii specialiști consideră că xilogravurile care ilustrează „Cronica de la Nürnberg“ ar avea la bază chiar desenele celebrului pictor, deși în mod oficial acestea sunt atribuite maestrului său, Michael Wolgemut, și lui Wilhelm Pleydenwurf.

„Liber Chronicarum“ este o cronică a lumii, începând de la Geneză până în 1493, în care, la pagina 270 este prezentată Valahia.

Volumul a fost achiziţionat în anul 1978, dintr-un anticariat din Bucureşti, la prețul unei maşini Dacia.

Lectură publică și expoziții

În cadrul întâlnirii din 13 septembrie, prilejuită de Zilele Europene ale Patrimoniului, moderată de bibliograful Luminița Stelian, a fost inclus și o lectură publică (un monolog al Ancăi, din singura dramă scrisă de Ion Luca Caragiale, „Năpasta“) susținută de conf. univ. dr. Dana Trifan-Enache. De formație actriță, Dana Trifan-Enache le-a vorbit elevilor despre necesitatea de a merge la teatru prezentându-le înainte de lectura publică afișul și caietul program al spectacolului „Năpasta“, pus în scenă în 2002, pentru Teatrul de Stat Constanța, de către Gavril Borodan, în care a interpretat rolul Ancăi avându-l ca partener de scenă pe regretatul actor Vasile Cojocaru, pe care l-a evocat prin fotografii de scenă.

Un alt moment al întâlnirii a constat în prezentarea pe care bibliograful Anca-Angela Dobre a făcut-o expoziției dedicată Zilelor Europene a Patrimoniului, dar și expoziției „Contributori de seamă ai revistei «Ovidiu»: Petru Vulcan, M. Ionescu-Dobrogianu, Ioan Adam și Grigore Tocilescu“, în contextul în care o monografie a acestei publicații urmează să fie lansată pe 25 septembrie.

În epoca vitezei, în care informațiile se pierd cu repeziciunea cu care se propagă în mediul online, rolul bibliotecilor publice ca instituții deținătoare și păstrătoare de informații și patrimoniu devine din ce în mai important, drept dovadă stând cărțile din Colecțiile Speciale ale Bibliotecii Județene Constanța.