„Se duc, discret şi pe neştiute, vechii cărturari…“. S-a stins eminentul istoric și academician Ştefan Ştefănescu
„Se duc, discret – şi pe neştiute – vechii cărturari…“. Cuvintele acestea îi aparțin istoricului constănțean dr. Stoica Lascu, care a anunțat cu tristețe vestea trecerii Dincolo a unuia dintre marii istorici ai României, membru al Academiei Române, Ştefan Ştefănescu, care s-a stins din viață pe 29 decembrie 2018, la 89 de ani. Fără ca acest fapt să fie adus la cunoștința publicului, cel puțin nu în mediul online, care nu trece de altfel cu vederea „evenimente“ facile, superficiale.
„Întâmplător, am aflat azi (n.r. – 17 ianuarie 2019) – de la profesorul Radu Ştefan Vergatti –, că în ultimele zile ale trecutului an s-a săvârşit din viaţă profesorul Ştefan Ştefănescu (24 mai 1929 – 29 decembrie 2018), slujitor devotat, învăţat şi onest al lui Clio. Nici un ziar nu s-a învrednicit a-i consemna trecerea pe Celălalt Tărâm, ca reper de contemporană cronică măcar – era «doar» om de ştiinţă, un «fost», nu un showman teverist ori sportsman, ce şi-a dedicat viaţa cercetării trecutului medieval al Neamului şi Ţării, slujind în egală măsură Istoriografia şi Învăţământul românesc.
Spre onoarea lor însă, Academia Română – al cărei membru a fost -, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” – unde şi-a desfăşurat, decenii întregi, activitatea (pe care l-a şi condus), respectiv Societatea de Ştiinţe Istorice din România – al cărei membru (şi vicepreşedinte) a fost, au consemnat, cum se cuvine, chemarea Dincolo a nonagenarului Senior al Istoriografiei.
«A murit așa cum a trăit, cu o mare discreție, atât de adâncă încât abia acum – posta, la 11 ianuarie curent, profesorul Bogdan Teodorescu – aflăm cu toții că s-a stins în urmă cu mai multe zile, neîngăduindu-ne nici măcar gestul firesc de a-l fi însoțit pe ultimul drum»…“, a transmis prof. univ. dr. Stoica Lascu.
„Un gând de aducerea aminte şi cinstire şi pentru alţi doi devotaţi slujitori ai lui Clio, din două extremităţi ale Ţării – profesorul dobrogean Gheorghe Dumitraşcu (n. 25 septembrie 1939) (se săvârşesc astăzi, 17 ianuarie, doi ani de la plecarea sa) şi profesorul bănăţean Mihai Pârvulescu (n. 10 august 1951). Se va împlini curând, la 24 ianuarie, anul plecării şi dânsului…“, a adăugat apreciatul istoric constănțean.
Născut în comuna doljeană Goicea Mică, la 24 mai 1929, Ştefan Ştefănescu a urmat şcoala primară în localitatea natală, iar în perioada 1940-1948, cursurile faimosului Liceu Militar „Nicolae Filipescu“ de la Mănăstirea Dealu (Târgovişte), iar apoi din oraşul Predeal. Între anii 1948-1953 a studiat la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti, unde a devenit apoi preparator și, mai târziu, asistent universitar.
Între 1954 și 1957 a frecventat cursurile de doctorat la celebra Universitate „M. V. Lomonosov“ din Moscova, specialitatea „Bizantinologie şi Istoria medievală a slavilor de sud“ obținând titlul ştiinţific de candidat în ştiinţele istorice, pentru ca, după un studiu de specializare în Franţa, inclusiv la Universitatea Sorbona, în anul 1967, a susţinut teza de doctorat la Universitatea Bucureşti.
Mai multe despre activitatea sa științifică prodigioasă a scris prof. dr. Al. I.Bădulescu, într-un „articol-laudatio“, în 2014, la împlinirea a 85 de ani a emintului slujitor al muzei Clio.
