Jurnalista Andreea Pavel vorbește… „Despre armeni, cu dor“, marți, la Hotelul Ibis
Jurnalista Andreea Pavel de la ziarul „Info Sud-Est“ va lansa marți, 11 decembrie, de la ora 16.30, la Hotelul Ibis, în sala Ovidiu, volumul „Despre armeni, cu dor“, apărut recent la Editura „Cetatea de Scaun“ din Târgoviște.
„Am aproape 30 de ani și astea sunt primele mele amintiri cu armeni. Sunt armenii care mi-au marcat viața, mi-au oprit și mi-au pornit Timpul, mi-au deschis porți la momentul potrivit și m-au oprit sau m-au pornit în căutarea mea. Nenea Edi și nenea Aris Sarchizian, nenea Aram Șișlian și preotul Avedis Mandalian.Am amintiri neplăcute din creșă, îndulcite de înghețatele unui ceasornicar armean. Am absolvit un liceu elitist de matematică – informatică, cu norocul de a face literatură în cenacluri la care participam datorită înțelepciunii unui paznic armean. Și m-am descotorosit de povara unei instituții îmbătrânite datorită unui preot armean care a slujit pentru cel mai vechi popor creștin din lume. Și pentru mine. Asta este povestea mea și a armenilor care s-au refugiat în țara mea“, scrie Andreea Pavel, care între timp a împlinit 30 de ani.
Despre cartea Andreei Pavel vor vorbi Anaid Tavitian, Arșaluis Gurău, Alice Semedichian-Platon, Mihael Chircor și Liviu Merdinian, membri ai comunității armene de la Marea Neagră, despre care a și scris în carte.
Pentru că în „Despre armeni, cu dor“, Andreea Pavel scrie în cele peste 250 de pagini, folosindu-se de interviu, despre Anaid Tavitian, Mihael Chircor, Alice Altunian, Azaduhi Benlian, Harry Michelle Boiagian, Arșaluis Sarchisian Gurău, Eduard Diradurian, Siranuș și Ioan Olariu, Alice Semedichian Platon, Liviu Merdinian și Aris Sarchizian. În următoarele 30 de pagini ale volumului se regăsește o arhivă foto formată din reproduceri după poze de familie și clădiri emblematice legate de numele unor armeni celebri.
„Să nu uiţi. Şi să nu repeţi“
Evenimentul editorial va fi moderat de prof. univ. dr. Florin Anghel, „prietenul și mentorul“ autoarei.
„Topografia memoriei armeneşti din oraşul la malul mării şi din poveştile adunate de Andreea Pavel este identică cu ceea ce au însemnat primele mele curiozităţi legate de ceea ce vezi în afara casei: strada Ştefan cel Mare, casele îngrijite până la detaliu de pe arterele din centrul oraşului, cu oameni vorbind în limbi necunoscute mie, tihna Levantului şi iureşul unui mare port, adunate laolaltă în mirosuri ale copilăriei pe care nu le voi uita niciodată.
Cum să nu înţeleg, deci, o copilărie la Constanţa legată de armeni?
Fondul iremediabil subiectiv al memoriei este un fel de a face curat în istoria mizeriei. După mai bine de un secol, când coşmarurile s-au mai estompat, când personajele principale ale acţiunii nu mai pot vorbi, din tragedia de la 1915 rămâne ceea ce, în timp, s-a transmis, s-a transformat şi a fost prelucrat.
Memoria, de data aceasta, nu este o formă de justiţie ci, mai degrabă, o mână întinsă spre fiecare cititor: să nu uiţi. Şi să nu repeţi“, scrie prof. univ. dr. Florin Anghel.
Volumul „Despre armeni, cu dor“ a fost lansat, în această toamnă, la Târgul Internațional de Carte Gaudeamus de la Romexpo, București.
