In memoriam Boris Cobasnian, un „muzician complex care a ars ca o flacără pentru muzica corală românească“

Pe 9 martie, se împlinesc 95 de ani de la nașterea maestrului Boris Cobasnian, nume de referință al muzicii corale din România. Maestru de cor al Teatrului Liric de la malul Mării Negre, dirijor, compozitor și profesor, fondator al corului „Vox Maris“, mândria Constanței, al cărui succes a depășit granițele țării, Boris Cobasnian (9 martie 1926-9 august 2011) face parte din rândul personalităților muzicale tomitane, care și-au urmat vocația cu nemărginită dragoste dublată de o pregătire temeinică.

Impunea respect oriunde mergea, remarcându-se prin „alura leonină“, după cum bine scria secretarul literar Jean Badea, care i-a realizat o emoționantă schiță de portret în volumul „Dulcea povară“. Am avut bucuria de a-l cunoaște în ultimii ani de viață și mi-l amintesc grav, statuar, atent și senin, în același timp, participând la evenimentele muzicale ale urbei de pe scaunul de spectator.

De o modestie colosală, pe măsura dăruirii sale pentru muzică, atunci când i-am solicitat un interviu despre personalitatea sa și despre „Vox Maris“ m-a îndrumat cu o delicatețe ieșită din comun spre discipola sa, Mariana Popescu, dirijor secund şi corepetitor al celebrului cor, autoare a volumului monografic „Repere muzicale în spațiul dobrogean: Boris Cobasnian şi corul Vox Maris“, apărut în 2004.

Cu dorul pe care discipolii îl simt pentru marii lor maeștri, prof. univ. dr. Mariana Popescu continuă să-i omagieze personalitatea: „În 9 martie 2021, Maestrul Boris Cobasnian (1926 – 2011) dirijor, compozitor, profesor, ar fi împlinit 95 de ani, și desigur ar fi fost sărbătorit de către toți cei care s-au bucurat de arta și măiestria unui muzician complex care a ars ca o flacără pentru muzica corală românească, lăsând urme adânci în cultura muzicală românească. (…) Personalitate charismatică, Maestrul se bucura de o mare popularitate, având o disponibilitate rar întâlnită, în comunicare. Fiind un maestru al impostației, un perfecționist în acuratețea interpretării și omogenizarea vocilor, Boris Cobasnian și-a construit o bază tehnică și un stil de interpretare inconfundabile în arta corală. A fost și a rămas un senior al muzicii care (parafrazându-l pe marele pianist Dinu Lipatti) «a servit muzica, nu s-a servit de ea»“.

„«Jocul dobrogean» rămâne una dintre lucrările sale corale care fascinau atât publicul cât și cele mai pretențioase jurii“

Prof. univ. dr. Mariana Popescu a rememorat, într-un articol in memoriam, pus cu generozitate la dispoziția site-ului culturaconstanta.ro, personalitatea maestrului Boris Cobasnian:

„S-a născut în Basarabia, la Petroșani, județul Bălți, apropierea de muzică făcându-se în casa părintească, unde tatăl său, preotul Visarion, repeta cu corul bisericii.

A urmat studiile liceale la Şcoala Normală Mihai Viteazul din Chişinău (1937-1944) și la Școala Normală «Iosif Vulcan» din Oradea (1945 – 1947). A studiat la Conservatorul din Bucureşti (1947-1951), urmând în paralel și Facultatea de Studii Economice.

La absolvirea Conservatorului, în anul 1953, Boris Cobasnian va pleca la Hunedoara, unde în scurt timp va pune bazele unei orchestre simfonice cu o stagiune permanentă, constituită din instrumentiști amatori: furnalişti, oţelari, tehnicieni, profesori, ingineri, medici. Tânărul dirijor va diversifica treptat paleta repertorială, abordând simfonii și concerte instrumentale, lucrând în paralel cu corul Combinatului Siderurgic.

În perioada 1954-1959, ca dirijor al Orchestrei Simfonice și al corului Combinatului Siderurgic din Hunedoara, a obţinut în fiecare an premiul I pe ţară. Se bucurau de mare popularitate concertele simfonice cu participarea unor soliști de marcă: Ion Dacian, Iolanda Mărculescu, Puica Alexandrescu, Valentin Teodorian, Magda Ianculescu etc.

În anul 1959, va da concurs ca maestru de cor la Teatrul Liric din Constanța, unde va funcţiona până la ieşirea la pensie, în anul 1986, pregătind peste 40 de lucrări de operă și operetă, iar ca dirijor, realizând în premieră «My fair Lady», de Fr. Loewe, «Casa cu trei fete», de Franz Schubert, «Logodnicul din lună».

A dirijat spectacolele: «Lăsaţi-mă să cânt», de Gherase Dendrino, «Bal la Savoi» ,de Abraham, «Nausica», de Viorel Doboş, baletul «Coppelia», de Leo Delibes, «Lisyistrata», de Gherase Dendrino.

Încă din studenție s-a apropiat de mișcarea corală de amatori, obținând premii la concursuri cu coruri din București, iar la stabilirea în Constanța, a avut succese remarcabile cu Corul Portului, cu Corul Sindicatului Învățământ.

În 1974, pune bazele Corului Vox Maris care avea să devină mândria Constanței (prin premii la toate concursurile naționale) și a României, fiind primul cor de amatori din România care a primit 3 premii la un concurs international, Concursul C.A. Seghizzi, din Gorizia 1974) – Italia: două premii I şi premiul III, urmând Marele premiu la Festivalul de Muzică Corală Hanns Eisler de la Leipzig – Germania (1979), Premiul I la Concursul Internaţional Béla Bartók de la Debrecen – Ungaria (1984), Medalia de argint la Concursul Internaţional de la Tolosa – Spania (1985).

În perioada 1992 – 2001 a pus bazele corului Vox-Maris – Studio al Liceului Ovidius din Constanța care a obținut Premiul I la Olimpiada Națională Corală și avea să participe la Festivalul din Gorizia – Italia (1994), și la Ankara – Turcia (1996).

În perioada 2001-2010, a fost profesor la clasa de Dirijat și Ansamblu Coral, la Facultatea de Teologie, specializarea Muzică Religioasă, din cadrul Universității Ovidius din Constanța.
Compozitor prolific și inspirat, Boris Cobasnian a fost membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, din anul 1970. «Jocul dobrogean» rămâne una dintre lucrările sale corale care fascinau atât publicul cât și cele mai pretențioase jurii“.

Despre maestrul Boris Cobasnian, supranumit „arhitectul vocile“, se spunea că putea să scoată voce și din piatră seacă.

Sursă foto: Prof. univ. dr. Mariana Popescu

Share: