„Ziua limbii, alfabetului și culturii armene“ la Constanța,  o demonstrație de elocință și sensibilitate

La doar câteva zile de la proclamarea „Zilei limbii, alfabetului și culturii armene“, sărbătoarea armenilor din România a fost marcată și la Constanța, oraș unde există o unită comunitate care are grijă să transmită mai departe moștenirea spirituală a strămoșilor.

Manifestarea culturală, găzduită sâmbătă, 19 octombrie, de Muzeul de Artă din Constanța, s-a deschis cu un eveniment editorial care s-a încadrat perfect în tematica „Zilei limbii, alfabetului și culturii armene“: lansarea volumului „Limba armeană fără profesor“, semnat de Arsen Arzumanyan.

Ineditul manual, primul de acest fel din România, bazat pe principiul învățării autodidactice și pe transliterarea adaptată la limba română, a fost prezentat de către directorul Bibliotecii Județene Constanța „Ioan N. Roman“, dr. Corina-Mihaela Apostoleanu.

Armeana, una dintre cele mai vechi limbi de pe glob

„Limba armeană, una dintre cele mai vechi limbi de pe glob, este o limbă indo-europeană și am avea tendința să credem că are de-a face, cât de cât, cu limbile europene. În cazul armenei nu se întâmplă acest lucru. Armeana este vorbită în prezent de aproximativ 7 milioane de persoane, conform unor statistici“, a spus directorul instituției de cultură constănțene.

„Evident că un astfel de manual nu este ușor de asimiliat, chiar dacă scrie pe el «fără profesor». Dar nu e imposibil, deoarece cuvintele pe care le veți găsi în carte sunt transliterate în alfabet latin și în felul acesta este mai ușor pentru vorbitorii de limba română. Sigur, cunoscătorii de limbă armeană din România sunt mai puțini decât comunitatea în sine și acest volum este un bun prilej de a relua studiul limbii materne, un lucru firesc pentru o comunitate (…) Acest manual este un act de curaj din partea autorului, în sensul în care și-a propus să recreeze un tip de material care a dispărut de pe piața românească, cel puțin, de învățare autodidactă a unei limbi străine“, a mai spus Corina-Mihaela Apostoleanu.

Aceasta a mai subliniat faptul că armeana, fiind o limbă vie, trebuie descoperită în toată profunzimea ei, căutând-o și în afara manualului: „Contactul permanent cu limba este foarte important. Nu este suficient să citești din această carte, să înveți gramatica din această carte, ci trebuie să te familiarizezi cu această limbă în fel și chip: să o asculți la radio, la televiziune, să deschizi o carte. Ca absolventă a Facultății de Litere, pot spune un singur lucru: trebuie să înveți să gândești în limba respectivă ca să o asimilezi, să intri într-un alt tipar mental, să intri într-un alt tipar de gândire și simțire. În felul acesta, te apropii în mod intim de limba respectivă“.

Grabar, armeana veche, „limba lui Dumnezeu“

Manualul semnat de Arsen Arzumanyan aduce în atenție armeana orientală, limba oficială a Republicii Armenia, dar nu numai, formată în principal prin contopirea dialectelor din provinciile Ararat și Van. Atât armeana orientală, cât și armeana occidentală, care se vorbește din ce în ce mai puțin, sunt ramuri ale armenei vernaculare, așkarhabar, alta decât limba armeană veche, grabar, folosită uzual până în secolul al XI-lea și care este utilizată în prezent doar în lăcașurile de cult, pentru oficierea serviciului religios.

Deși unii lingvistici consideră că armeana orientală și armeana occidentală, dezvoltată pe baza dialectului din Istanbul, sunt dialecte diferite ale aceleiași limbi, așkarhabar, alții le consideră limbi distincte. Cu toate acestea, deși există diferențe gramaticale între cele două tipuri de armeană, „este cert că un vorbitor fluent al uneia din cele două ramuri poate să o înțeleagă pe cealalta și s-o și învețe fără prea mare dificultate“, după cum a subliniat Arsen Arzumanyan în prefața lucrării.

„Limba armeană este una dintre cele mai vechi limbi din lume. Are câteva mii de ani. Alfabetul a fost inventat de Mesrop Maștoț, în 405-406, în forma sa finală. Înainte aveam litere, aveam un fel de alfabet, dar care nu era complet. Mesrop Maștoț a făcut unul dintre cele mai importante lucruri din istoria Armeniei, acea metodă de a face alfabetul perfect pentru limba armeană. De atunci avem limba veche, care se numește grabar, care se vorbește astăzi în slujbe. Eu când am învățat «Tatăl nostru», l-am învățat în grabar. Ulterior, întâmplător, l-am văzut în limba orientală, limba mea maternă și mi s-a părut foarte ciudat. În grabar e altfel, parcă e limba lui Dumnezeu“, a spus Arsen Arzumanyan într-o română impecabilă.

Repetiția, mama învățăturii

Absolvent al Facultății de Relații Internaționale din cadrul Universității din Erevan, Arsen Arzumanyan a venit în România în toamna lui 2011, pentru a-și continua studiile postuniversitare la București. După elaborarea tezei de doctorat cu titlul „Comunitatea armeană din România: prezervarea moștenirii unei minorități naționale“, a urmat cursurile Facultății de Limbi Străine, secția arabă-rusă, din cadrul Universității București. Deși armeana este limba sa maternă, manualul, apărut în anul 2018 la editura Ararat din București, a fost elaborat din perspectiva străinului care dorește să o învețe o limbă străină luând ca model exemplu personal, modul în care el însuși a învățat limba română.

„Trebuie să trăiți prin această limbă, pentru că așa am făcut eu cu limba română. Aveam foițe în buzunar și când stăteam la coadă la magazin, nu pierdeam acele trei minute: scoteam foițele și repetam. La învățarea oricărei limbi, cred că cel mai important lucru este să repeți. (…) Eu am repetat foarte mult (…) Când am venit în primul an în România, stăteam la cămin și portarii se uitau cum la ora 5 dimineața eu stăteam cu caietul să învăț și se întrebau când dorm. Voiam să învăț și mai mult, și mai mult. Voiam nu să dorm, ci să învăț“, a spus autorul subliniind că și România.

„Cea mai bună metodă de a învăța o limbă străină este metoda bazată pe transliterare, pentru că prin transliterare poți să înveți limba armeană chiar în câteva luni. Mă refer la gramatică. Eu am învățat română aproape singur. (…) Gramatica am terminat-o în două-trei luni. Și am luat acea metodă și am scris această carte“, a mai spus Arzumanyan.

Limba română, mai dificilă decât rusa și araba. La indicativul prezent

Acesta a vorbit și despre dificultățile limbii române: „Prezentul limbii române este unul dintre cele mai grele. Eu știu câteva limbi străine și, credeți-mă, limba română are cea mai grea conjugare la prezent, dacă o compar cu rusa, cu engleza, cu araba sau chiar cu armeana. Dvs. fiind vorbitori de limba română ca limbă maternă, dacă nu ați făcut Litere, s-ar putea să nu știți de unde apar aceste greutăți la limba română. În română sunt cinci terminații la verbe și verbele cu terminația «a» au două tipuri de conjugare: adăugăm «ez» sau nu adăugăm nimic. Dacă luăm două verbe, «a dansa» și «a cânta», un străin se va gândi dacă trebuie sau nu să adauge «ez», pentru că nu există nicio logică. Adică de ce trebuie să spun «eu dansez» și nu «eu cântez» sau dacă spun «eu cânt», de ce nu spun «eu dans»? Pentru că amândouă se termină cu «a»“.

În ceea ce privește diferențele, deosebire care le face însă speciale, Arsen Arzumanyan a subliniat: „Limba română este o limbă  a vocalelor, dar limba armeană este o limbă a consoanelor. Noi avem foarte multe consoane.

33 de lecții. „Ordinea lecțiilor nu este întâmplătoare“

Pentru a învăța limba armeană din manual nu este voie a se sări peste lecțiile care nu sunt stăpânite cum trebuie, mai ales că, așa cum se precizează și în prefață, „ordinea lecțiilor nu este întâmplătoare, ci urmează firul logic de învățare a limbii.

„Cartea are 33 de lecții. Dacă nu știți bine o lecție, sub nicio formă nu trebuie să treci la următoarea. Trebuie să știți foarte bine prima lecție ca să înțelegeți și să aveți rezultate“, a precizat Arsen Arzumanyan.

Acesta a spus că după cele 33 de lecții, cel care le-a parcurs va ști să citească, să scrie, dar va cunoaște și aprox. 95%  din gramatica limbii armene.

Rigoare, respect, perseverență

„Arsen mi-a adus aminte de cât de repete putem să uităm niște lucruri care ne-au venit de-a gata: am avut plăcerea să vorbim o limbă vocală, frumoasă. (…) Ce ne trebuie nouă în învățarea oricărui lucru, nu doar a unei limbi străine?  Ne trebuie rigoare, ne trebuie respect, ne trebuie perseverență, lucru pe care tu, Arsen, l-ai dovedit cu prisosință, iar noi ne simțim și mândri și copleșiți, totodată. Copleșiti de modul în care respecți limba română și mândri de  modul în care o vorbește un armean (…) Noi nu avem memorie genetică. Ea se obține prin perseverență și cultură. Este foarte important că fiecare eveniment de genul acesta (n.r. – lansarea manualului „Armeana fără profesor“) poate reaprinde o flacără: o legătură cu limba, o legătură cu cultura…“, a spus președintele sucursalei Constanța a Uniunii Armenilor din România, medicul Liviu Merdinian.

Cea de-a doua parte a manifestării a constat într-un concert-omagiu adus lui Komidas, arhimandrit, compozitor, muzicolog, pedagog, profesor și etnograf, și lui Hovannes Tumanian, poet, la împlinirea a 150 de ani de la naștere. În fața publicului a evoluat cu sensibilitate și profesionist îndrăgita soprană Armine Khachatryan, acompaniată de pianista Carmen Asfadurian de la Colegiul Național de Muzică „George Enescu“ din București.

Concertul a fost urmat de un recital susținut de tânărul pianist Aram Niță.

La eveniment au luat parte, pe lângă membri ai comunității armene, Preasfinția Sa Episcopul Datev Hagopian, Întâistătătorul Eparhiei Armene din România și vicarul patriarhal al Eparhiei Armene din Bulgaria, fostul preot paroh al Bisericii Armene „Sfânta Maria“ din Constanța, Oshakan Khachatryan, precum și actualul paroh, Yeznic Torgomian.

Decretul pentru promulgarea Legii privind instituirea zilei de 12 octombrie ca „Zi a limbii, alfabetului și culturii armene“ a fost semnat pe 10 octombrie 2019 de către președintele României, Klaus Iohannis.