Zaraza, frumoasa care a stârnit patimi în Bucureștiul interbelic, a răscolit nostalgii în Constanța contemporană. Deoarece pe scena Teatrului de Stat Constanța, pe 20 iunie, în deschiderea Festivalului Internațional de Teatru „Miturile Cetății”, ediția a III-a, ea fost muza unui spectacol de revistă. Pe aceeași scenă pe care ani întregi, s-au jucat nenumărate spectacole de revistă de succes, marca Fantasio.
„Zaraza”, producție a Teatrului „Toma Caragiu” din Ploiești, în regia și coregrafia lui Răzvan Mazilu, a purtat publicul în timp, un timp mai puțin sau mai mult îndepărat. L-a purtat în atomosfera interbelică a Micului Paris, când la grădinile de vară bucureștene cântau Zavaidoc, Cristian Vasile, Jean Moscopol, Titi Botez, Maria Tănase. Și i l-a readus în lumina reflectoarelor pe faimosul vasluian Constantin Tănase. Ce lume bună… Publicul tânăr a ascultat cu nesaț melodii interbelice fără vârstă, la fel ca și cei ajunși la vârsta senectuții.
Spectacolul, după un scenariu de Daniel Chirilă, a fost prilej de veselie, de tristețe pe alocuri, de râsul-plânsul, mai ales la final, când plaga comunistă, biciuită de Constantin Tănase într-unul din celebrele sale cuplete, a șters magia interbelică. Pentru cei tineri și foarte tineri el a fost și o lecție de istorie, așa cum a surprins-o și presa acelei vremi, deoarece băiatul cu jurnale care străbate scena de la un capăt la altul cu naivitatea copilului, care nu înțelege că trăiește momente istorice, punctează în date cronologice momentele, mai mici sau mai mari, care au schimbat lumea Micului Paris.
Frumoasa Zaraza, învăluită în legendă, despre care spre final însăși actorii-personaje se întreabă dacă a existat sau nu, este, în fond un pretext pentru această lecție de istorie romanțată, cu de toate: cu dragoste adevărată, cu momente de trăiri intense, dar și cu frivolitate. Ca în viață.
În plan central nu s-a aflat Zaraza, în realitate, frumoasa blondă misterioasă imaginată de Cristian Vasile la vederea domnișoarei Feerie (Dana Vulc), colegă de breaslă cu naiva Mimi Moft (Petty Musa), căreia îi place… dragostea, Napoleon Luminița (Mihaela Duțu) și Mona Curdefier (Rodica Alexandru), dame cu experiență, bătrâne, dar tinere la suflete, cum le place să zică, ce au format un trio compact, de impact, pe șleau și… colorat.
Personajul principal al spectacolului a fost scriitorul evreu Ion Pribeagu, interpretat excepțional de George Liviu Frîncu, omul care a umplut scena chiar și când aceasta era goală, și a mai creat un alt personaj bine construit, matroana Șchioapa. A fost „fermentul” unui trio convingător pe care l-a format alături de colegii săi de scenă, actorul Karl Baker, în rolul compozitorului Ionel Fernic, și de Andrei Radu, cel care l-a interpretat pe timidul Cristian Vasile.
