Peste 100 de lucrări de pictură și de grafică, cu un farmec aparte, din patru mari muzee din București, Constanța și Tulcea, care prezintă locuri și oameni simpli „cari au fost“, cum ar fi spus Iorga, fac obiectul unei frumoase expoziției temporare virtuale, „Imaginea turcilor și a tătarilor în arta modernă românească“, ce poate fi admirată și în prezent vizitând muzeul virtual MIRAS.

Aceste creații, semnate de mari nume ale artei românești moderne, precum Carol Pop de Sathmary, Theodor Aman, Alexandru Satmari, Iosif Iser, Nicoale Tonitza, Ștefan Dimitrescu, Nicolae Dărăscu, Jean Alexandru Steriadi, Petre Iorgulescu-Yor și mulți alți, se regăsesc reproduse și în paginile catalogului cu același nume, apărut în condiții grafice deosebite la Editura „Monitorul Oficial“.

Albumul bilingv „Imaginea turcilor și a tătarilor în arta modernă românească“/ „The Image of Turks and Tatars in Romanian Modern Art“, apărut sub egida Departamentului pentru Relații Interetnice (DRI) din cadrul Secretariatului General al Guvernului României, a fost lansat pe 25 noiembrie, la Muzeul de Artă Constanța, una dintre cele patru instituții implicate în proiect, alături de: Muzeul Municipiului București, Muzeul Național de Artă al României și Muzeul de Artă Tulcea din cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion“.

„E o mare bucurie pentru noi, cei de la Departamentul pentru Relații Interetnice, de a lansa catalogul la Muzeul de Artă Constanța. Nu cred că ar fi în România un loc mai potrivit“, a spus curatorul expoziției, dr. Oana Ionel, consilier în cadrul DRI.

În deschiderea evenimentului editorial, pianista Andreea Bratu, lector univ. dr. la Facultatea de Arte din cadrul Universității „Ovidius“, a interpretat un vechi cântec al unei comunități tătare din regiunea Moldovei, o piesă culeasă și aranjată instrumental pentru pian de compozitorul Tiberiu Olah.

Fascinația unui paradis oriental

Prezent la eveniment, subsecretarul de stat Dincer Geafer din cadrul DRI, a spus că prin lansarea acestui catalog se face o punte între Ziua Dobrogei și Ziua Națională a României, subliniind totodată că pământul dintre Dunăre și Mare este un rai, unde bogăția etnică pe care o conferă cele 18 minorități care conviețuiesc în armonie în acest spațiu se întrepătrunde cu soarele, marea și Delta.

Despre turcii și tătarii din Dobrogea, subiect corelat cu semnificația momentului din anul 1878 (revenirea Dobrogei în granițele statului român, „un eveniment major atât pentru comunitatea musulmană din Dobrogea, cât și pentru statul român“) și cu preluarea Cadrilaterului, în anul 1913, dar și despre paradisul oriental din această parte a țării, promovat de familia regală, a vorbit, din prisma istoricului, dr. Metin Omer de la Universitatea „Ovidius“ din Constanța.

„Când veți răsfoi albumul, veți observa că cele mai multe lucrări provin din perioada interbelică. Sunt opere pe care pictorii români le-au realizat între cele două războaie mondiale, iar spațiul la care se referă este, în mod special, Dobrogea de Sud. Și nu e întâmplător acest lucru, deoarece în perioada interbelică România a avut cea mai mare populație de turci și tătari din istoria sa. Potrivit recensământului de la 1930 erau aprox. 170.000 de turci și tătari“, a spus dr. Metin Omer.

Instrument educativ și  de cunoaștere reciprocă

Dr. Adriana Cupcea, cercetător în cadrul Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale (ISPMN), a menționat că ideea acestei expoziții dedicată turcilor și tătarilor în arta modernă românească a apărut în cadrul MIRAS, Muzeul Virtual al Turcilor și Tătarilor din Dobrogea, proiect demarat în 2019 și finalizat un an mai târziu.

„Practic, acest album este parte din MIRAS, din acest concept, din această idee, pentru că e cât asta a fost la început MIRAS, un concept, o idee care s-a transformat în timp în Muzeul Virtual al Turcilor și Tătarilor din Dobrogea. Acest muzeu este o continuare a unor proiecte de documentare sau vizuale atât ale DRI, cât și ale ISPMN, și reflectă o preocupare constantă pentru istoria și cultura turcilor și tătarilor. (….)

Albumul de astăzi este o explorare estetică a lumii turcilor și tătarilor din Dobrogea din perspectiva artiștilor de la Balcic, dar, în același timp, putem să privim acest album și din perspectiva educativă. Poate fi un instrument în procesul de educație al generațiilor tinere și un instrument de cunoaștere reciprocă“, a spus cercetătorul ISPMN, dr. Adriana Cupcea.

O poveste despre toleranță, respect și un omagiu adus turcilor și tătarilor din Dobrogea

„Catalogul acesta este o poveste despre toleranță, respect și un omagiu pe care am dorit să-l aducem celor două comunități. E important a vedea modul în care interculturalitatea și aceste schimburi hrănitoare între culturi au produs un impact atât de puternic în arta modernă românească. Vorbim practic despre crearea unei școli de artă: Școala de la Balcic“, a spus consilierul DRI dr. Oana Ionel, aducând în același timp un omagiu regretatei Doinei Păuleanu, fost director al Muzeului de Artă Constanța, care a făcut din studierea Școlii de la Balcic una dintre preocupările sale de căpătâi.

Aceasta a mai menționat că proiectul „Imaginea turcilor și a tătarilor în arta modernă românească“ are o structură tripartită: expoziția temporară virtuală găzduită de MIRAS, un film documentar cu intervenții ale reprezentaților celor patru muzee implicate, pe care publicul l-a putut urmări pe 25 noiembrie, în închiderea evenimentului editorial și catalogul prezentat.

„O identitate culturală națională nu poate exista fără aceste transferuri hrănitoare din culturile care coexista în ea și pentru asta trebuie să fim recunoscutori“, a conchis dr. Oana Ionel.

„O enclavă a spiritualității interbelice“

Directorul Muzeului de Artă Constanța, dr. Lelia Rus-Pîrvan a spus, referindu-se la catalogul „Imaginea turcilor și a tătarilor în arta modernă românească“, că este o lucrare de excepție, o lucrare care va bucura generații întregi de iubitori de artă.

„Tipul acesta de album o enclavă a spiritualității interbelice, modele fără de care imaginarul nostru colectiv ar fi mai sărac. Sunt prezentate aici lucrări de excepție, de tezaur“, a subliniat amfitrioana manifestării.

În expoziția „Imaginea turcilor și tătarilor în arta modernă românească“, Muzeul de Artă Constanța este reprezentat cu lucrări aflate în patrimoniul propriu, dar și cu valoroase creații tematice aflate pe simezele Muzeului de Artă „Dinu și Sevasta Vintilă“ din Topalu, semnate de: Constantin Artachino, Eugenia Iftodi, George Nichita, Iosif Iser, Jean Alexandru Steriadi, Maria Brates Pillat, Nicolae Tonitza, Nicolae Darascu, Petre Iorgulescu-Yor, Ștefan Dimitrescu, Ștefan Popescu și Vasile Popescu. Capitolul care îi este dedicat se deschide cu un cuvânt introductiv semnat de directorul Muzeului de Artă Constanța, dr. Lelia Rus-Pîrvan, „Despre Orientul regăsit și magia Coastei de Argint“.

Albumul bilingv „Imaginea turcilor și a tătarilor în arta modernă românească“/ „The Image of Turks and Tatars in Romanian Modern Art“ are 120 de pagini și câte un capitol dedicat fiecărui muzeu care a contribuit cu lucrări la realizarea expoziție.

Pe coperta întâi a catalogului se află reprodusă o lucrare de referință din creația lui Iosif Iser, „Familie de tătari“, aflată în patrimoniul Muzeului Național de Artă al României și care în timpul vieții autorului a fost expusă la Salonul de la Paris.