„Strategia culturală a municipiului Constanța 2021-2031“. Pași de urmat

Despre cultură se vorbește puțin, mai ales în situații de criză economică, dar nu numai, atunci când se decide, la nivel înalt, că „prioritățile sunt altele și nu stă nimeni în loc de cultură”. De altfel, această afirmație păguboasă, devenită un laitmotiv al vremurilor noastre, este infirmată de realitate și este responsabilă de cenușiul vieții cotidiane care a devenit obișnuință (a se citi blazare). 

Contrar obișnuinței, Primăria Municipiului Constanța și-a propus relansarea vieții culturale de la Tomis, printr-un proiect cultural ambițios.

Primii pași au fost făcuți prin lansarea publică a intenției, într-o zi care obligă din punct de vedere moral: pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale.  În această zi s-a desfășurat online, sub egida Primăriei Municipiului Constanța, dezbaterea tematică „Strategia culturală a municipiului Constanța 2021-2031“.

În deschiderea dezbaterii, primarul Vergil Chițac și-a manifestat încrederea în capacitatea comunității culturale locale de a elabora, într-un efort comun consistent, o strategie culturală, prima de acest gen din perioada modernă și contemporană a municipiului Constanța.

Proiectul este coordonat de Dorin Popescu, care a demonstrat, pe vremea când încă nu era consilier personal al primarului Vergil Chițac, că vorbele se concretizează, chiar într-un mod consistent, în faptă.

„Celebrăm astăzi (n.r.- vineri, 15 ianuarie) Ziua Culturii Naționale la Constanța și pretutindeni în țară, cu încrederea nedezmințită în forța binefăcătoare a culturii. Nicio criză din cele pe care le-am trăit nu a alterat această încredere, mai ales aici, la Tomis, unde cultura înaltă este acasă de peste 2000 de ani, odată cu Ovidius și chiar cu predecesorii acestuia.  

În semn de prețuire pentru cultură, am decis să așezăm astăzi prima bornă a unui lung drum colectiv al comunității noastre locale, care are ca obiectiv realizarea primei strategii culturale din perioada modernă și contemporană a municipiului Constanța.  

Acest oraș deține un patrimoniu fabulos, o poziție geopolitică strategică, oportunități semnificative de dezvoltare, precum și resurse umane calificate și orientate spre coeziune.

 Mai mult, îndrăznesc să cred că orașul Tomis și-a consumat frustrările provinciale și este gata să simtă din nou, aerul tonic al unei metropole care să conteze cu adevărat în plan național și european. Acest oraș mitic, cu rădăcini ancestrale, care a produs necontenit forme culturale semnificative în toată istoria sa, unde Ovidius și-a scris Tristele și Ponticele, unde a scris primul poem în limba getă, atestat literar, acest oraș care a unit în mod armonios universuri mentale și culturale creând o sinteză unică în România, în Europa și în lume, merită să reintre în circulația culturală de amplitudine.  

Primăria Municipiului Constanța vă propune astfel, printr-un un efort comun al resursei valoroase a cetății, elaborarea unei strategii culturale ca semn de viață și asumarea ambițioasă a unui ideal.  

Plecăm de la un patrimoniu local inestimabil pentru care am găsit, în anii și deceniile din urmă, forme modeste, din păcate, de a-l pune în valoare. 

Avem intenții și planuri solide de reconstrucție a cetății, care includ valorizarea creativă a acestui patrimoniu, consolidarea infrastructurii culturale, punerea în valoare a peninsulei, ca spațiu cultural și emblematic al orașului, preluarea și repunerea în circulație culturală a unor clădiri, locuri și instituții simbolice precum Cazinoul, Palatul Regal din Mamaia, Grădina de Vară «Tomis», diversificarea vieții culturale locale și ridicarea progresivă a standardelor ei de calitate, realizarea unor programe educaționale care să aducă din nou tinerii în jurul valorilor culturale, artistice și spirituale în sens larg.  

Coordonatorul acestui proiect este Dorin Popescu în ale cărui capacități de coagulare a resursei umane valoroase a cetății am totală încredere. Am, de asemenea, deplină încredere în capacitatea dvs și, prin extensie, în capacitatea întregii comunității noastre culturale, de a sprijini cu generozitate și substanțial acest nou proiect de anvergură al orașului Constanța. Constanța merită să redevină puternică, Tomisul merită să redevină metropolă, Constanța merită să redevină frumoasă, Constanța merită să redevină culturală“, a spus, în deschiderea dezbaterii, primarul Vergil Chițac.

„Strategia este un pas absolut important, este un pas cheie, însă nu este suficientă“

La eveniment au fost invitați, pe lângă manageri de instituții publice locale, dar nu numai, și experți în management cultural din exterior, care s-au implicat în elaborarea strategiei culturale a două mari municipii, motivate să aibă un asemenea proiect în cursa lor pentru titlul de capitală culturală europeană: Rarița Zbranca, director de programe la ONG-ul Centrul Cultural Clujean și Raluca Iacob din partea asociației „MetruCub – resurse pentru cultură”, care a făcut parte din consorțiul  de consultanți la care a apelat Timișoara.

„Strategia este un pas absolut important, este un pas cheie, însă nu este suficientă. E nevoie ca de aer de o asumare la nivelul administrației locale, dar și la nivelul întregii comunități culturale, pentru ca ea să fie pusă în practică.

Chiar dacă strategia este asumată de administrația locală, în complexitatea măsurilor pe care le include nu poate fi implementată doar de administrația locală. Are nevoie de un parteneriat și de sinergii cu instituțiile culturale, cu organizațiile independente, cu artiștii și lucrătorii culturali de la nivel local. Cred că e foarte util ca strategia să conțină și o definire a actorilor și a rolului lor în implementarea strategiei, în sensul că pentru o măsură administrația este responsabilă în implementare în alocare de fonduri, dar instituțiile publice sunt parteneri importanți în a ajunge la public sau în implementarea măsurii respective“, a spus expertul clujean.

Pentru o mai bună înțelegere, a comparat strategia cu planul unei case: „În momentul în care ai făcut strategia este ca și cum am fi făcut planul arhitectural al unei case. Familia mea nu se va muta în casă și nu avea acoperiș, dacă nu avem un plan bun și nu îl punem în practică“.

Rarița Zbranca a atras atenția asupra tentației de a aduce în discuție toate problemele culturale ale orașului, lucru firesc. Însă specialistul clujean a subliniat că este important a se stabili trei-cinci priorități.

„Doar așa veți vedea rezultate în câțiva ani. Și e foarte important ca administrația locală să aloce un buget pentru acest obiectiv. Și trebuie să existe un echilibru între tentația de a investi în cultură și construcții noi și în mecanisme care implică comunitatea, care asigură acces la cultură, care se uită cumva la aspectele mai soft ale domeniului“, a precizat Rarița Zbranca.

Oameni și competențe

„Dincolo de a avea un document de strategie este foarte important să existe în primărie capacitatea de a lucra cu o strategie“, a spus Raluca Iacob.

Întrebată cu ce ar începe elaborarea unei noi strategii culturale la Constanța, pe baza experienței acumulate în timp, Iacob a răspuns: „Ceea ce nu am făcut la Timișoara, pentru că nici nu mi s-a cerut acest lucru, dar mi se pare esențial prin prisma experiențelor ulterioare, ar fi să încep nu cu o analiză a sectorului cultural, ci cu o analiză a capacității administrației locale de a-și realiza atribuțiile în cultură în acest moment. Efectiv aș studia organigrama, aș vorbi cu oamenii din primărie care se ocupă cu diverse aspecte ale culturii, aș încercă să înțeleg care sunt problemele pe care ei le văd, aș încerca să aflu care sunt oamenii, competențele care lipsesc în primărie în acest moment, în sensul unei creșterii a calității actului în cultură.  Ideea de bază este aceeași ca la orice proiect: calitatea proiectului pe care îl faci depinde de calitatea oamenilor pe care îi ai în echipă. Nu poți face lucruri de foarte mare calitate, dacă oamenii cu care tu lucrezi nu sunt foarte competenți. E o chestiune de bun simț, dar foarte des neglijată (…) Așadar primul pas ar fi consolidarea capacității administrației în cultură“.

Strategia, adoptată până la sfârșitul anului 2021

„Viziunea este următoarea: să facem o strategie culturală a municipiului pentru  zece ani: să ne încordăm puterea, capacitatea, forța. Este greu, am văzut, problemele se adună, a lipsit și la noi exercițiul comunicării, exercițiul întâlnirii, vom fi martori la foarte multe frustrări, presiuni,  nemulțumiri, incongruențe, dar am încrederea că le vom trece cu bine.

Vrem să facem o strategie culturală a municipiului Constanța pentru zece ani, 2021-2031. Vrem să fie adoptat acest document. Noi ne propunem ca acest document să fie adoptat printr-o hotărâre de consiliu local municipal până la finele anului în curs. Nu cred că ne grăbim cu asta.

Sunt mai multe modele posibile, ați văzut. Eu știam o parte din aceste modele posibile (…) Ne propunem să facem acest proiect cu implicarea masivă a comunității locale și punctual cu sprijin și solicitări de bune practici așa cum am făcut și azi cu Timișoara și Cluj Napoca. Dar maxim trebuie să fie implicată comunitatea locală într-o formă de activitate neremunerată.

A fost o filosofie, pe care eu nu o accept, să deschidem o ofertă, o licitație de proiecte conceptualizată pentru un anumit tip de serviciu, de exemplu cineva să ne furnizeze strategia culturală, să plătim cuiva să facem strategia. Eu cred că dacă noi împreună nu avem capacitatea de a realiza strategia cu activități pro bono, neremunerate și cu disponibilitatea și generozitatea noastră de a o face, atunci acest pariu pare nefiresc. Nu exclud că s-ar putea să apară nevoi punctuale, ca de exemplu pentru colectarea de date statistice din toate domeniile să avem nevoie de specialiști. Vă invit la o formă participativă cât mai largă. Avem în vedere, ca viziune de început, constituirea unui grup de experți, un grup executiv, constituirea unui grup consultativ, format cu prioritate din actori culturali din sectorul independent, experți, membri ai grupului consultativ.

Grupul executiv va avea ca sarcină elaborarea strategiei culturale, a draft-ului printr-un proces amplu de consultare și implicare a comunității locale“, a spus reprezentantul administrației locale, consilierul Dorin Popescu, înainte de a asculta opiniile oamenilor de cultură constănțeni – directori de teatre, muzee, biblioteci, universitari ș.a.