Sfântul Ilie, stăpânul norilor și aducătorul de ploaie care alungă răul

Pe 20 iulie, creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul despre care se spune că a fost ridicat la cer, pentru credința și curățenia lui, într-un car de foc. Această zi are o mare semnificație și în calendarul popular, de numele sfântului fiind legate o mulțime de legende și obiceiuri, pe care țăranul din satul tradițional le respecta cu sfințenie.

Ca o mărturie a respectului de care se bucura sfântul stau icoanele pe sticlă din Transilvania care redau momentul înălțării sale la cer în carul tras de armăsari de foc. Din acest motiv, marele prooroc al Vechiului Testament era considerat a fi protectorul breslei căruțașilor, dar și al cojocarilor, deoarece în momentul ridicării sale la cer el a lăsat să-i cadă cojocul peste ucenicul său, Elisei. Totodată, în vremurile de azi, Sfântul Ilie este cinstit ca fiind protectorul aviatorilor, pe 20 iulie fiind sărbătorită, în România, Ziua Aviației.

Sfântul Ilie este considerat a fi patronul ploii, norilor, fulgerelor, tunetelor și vânturilor, după ce prin rugăciunile sale a adus ploaia peste poporul lui Israel după trei ani și jumătate de secetă cumplită.

Spaima dracilor

În tradiția populară se spune că atunci când tună, Sfântul Ilie merge cu căruța lui de foc printre nori, iar fulgerele sunt scânteiele care sar din potcoava cailor. Se mai zice și că atunci când tună, Sfântul Ilie dă cu biciul în draci, iar aceștia, de frică, se ascund în câini, capre, scorburi. Din acest motiv, aceste animale nu trebuie să fie ținute pe lângă om, pe vreme de furtună. Tot din acest motiv, se crede că nu e bine a căuta adăpost în vreo scorbură, în caz de furtună. De asemenea, într-o astfel de situație este bine a se închide toate ușile și ferestrele casei, ca nu cumva să ascundă în ele vreun drac, pe care Sfântul Ilie să-l trăsnească cu biciul. Iar pentru că necuratul trage la carpen, lemnul acestui copac nu trebuie să fie folosit la construcția casei“, se arată pe pagina de Facebook a Muzeului de Artă Populară Constanța.

Mărul, pomul sfântului Ilie

Dacă de la Sfinții Petru și Pavel până la praznicul din 20 iulie femeile în vârstă din satul tradițional nu aveau voie să mânânce mere, de la Sfântul Ilie această interdicția este ridicată. Din acest motiv, mărul este considerat a fi pomul Sfântului Ilie. Însă merele se pot mânca numai după ce ele au fost sfințite la biserică. Tot în această zi se duceau la biserică și faguri, deoarece de Sfântul Iie avea loc „rătezatul“ stupilor, adică strângerea mierii. Dacă sărbătoarea de Sfântul Ilie cădea într-o zi de luni, miercuri sau vineri, rătezatul stupilor se face fie înainte, fie după această sărbătoare.

O parte din miere strânsă acum se împărțea rudelor, vecinilor și cunoscuților, alături de țuică.

Sursă foto: Muzeul de Artă Populară Constanța (icoană pe sticlă pictată la Mărginimea Sibiului)

Share:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *