Sesiunea Științifică „Pontica“ se mută în online

În plină pandemie de coronavirus, cea mai longevivă manifestare științifică din Constanța și cea mai veche de acest gen din România, Sesiunea Internațională „Pontica“, s-a adaptat noilor condiții, astfel încât întâlnirile clasice, față-n față, de la cele 52 de ediții anterioare, vor fi înlocuite prin întâlniri mediate de tehnologie.

Așadar, cea de-a 53-a ediție a Sesiunii Științifice Internaționale „Pontica“, eveniment organizat de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, se va desfășura, anul acesta, online, în perioada 15-16 octombrie. La ediția din acest an s-au înscris peste 120 de specialiști și experți în arheologie și istorie, din țară și de peste hotare, din Bulgaria, Republica Moldova, Polonia, Austria și Franța, profesori universitari, cercetători științifici, arheologi, muzeografi, restauratori, conservatori și arhiviști.

Din preistorie în contemporaneitate

Lucrările Sesiunii „Pontica“ se vor desfășura pe secțiunile: Preistorie, Greco-Romană, Medievală, Modernă și Contemporană, Numismatică, Restaurare – Conservare. Acestora li se adaugă secțiunile: Arheologie otomană în Dobrogea; Analele Dobrogei la Centenar; Modernitate și contemporaneitate în Dobrogea; Stat și societate în România comunistă și postcomunistă.

Cele 103 comunicări incluse în cadrul manifestări vor fi susținute pe 15 și 16 octombrie, însă deschiderea oficială a manifestării va avea loc miercuri, 14 octombrie, de la ora 11.00, în aula „Adrian Rădulescu“ a muzeului gazdă.

În programul manifestării mai sunt incluse evenimente editoriale și vernisaje.

Pe 14 octombrie, după alocuțiunile oficiale vor fi susținute, în plen, comunicări, dintre care două au în prim-plan realizările și perspectivele anului în curs. Astfel, directorul MINAC, dr. Sorin Marcel Colesniuc, va vorbi despre activitățile instituției pe care o conduce, iar Constantin Băjenaru va oferi date despre arheologia preventivă din județul Constanța.

Lansări de carte

Manifestarea continuă cu două lansări editoriale.

Primul volum este dedicat memoriei regretatei Maria Bărbulescu (2 ianuarie 1941-5 februarie 2019), arheolog de excepție al Constanței: „Varia epigraphica et archaeologica. Volume dédié à la mémoire de Maria Bărbulescu”, Pontica 52 (2019), Supplementum VI, Constanța, 2019, editat de Alexandru Avram și Livia Buzoianu. Prezentarea va fi făcută de redactorul-șef al revistei „Pontica“, Livia Buzoianu.

Al doilea eveniment editorial aduce în atenție catalogul expoziției „Mixobarbarii din Dobrogea în contextul lumii bizantine (secolele VI-XIII)“, apărut la editura Mega din Cluj Napoca, sub semnătura unui colectiv format din: Cristina Paraschiv-Talmațchi, Constantin Șova, Gabriel Custurea și Aurel Daniel Stănică. Catalogul va fi prezentat de Cristina Talmațchi, coautoare a albumului.

Vernisaje

Deschiderea oficială a Sesiunii „Pontica“ se va încheia cu vernisajul a două expoziții temporare: „Mixobarbarii din Dobrogea în contextul lumii bizantine (secolele VI-XIII)“, de la ora 13.00 și „In memoriam George Culea“.

Cine au fost mixobarbarii?

„«Mixobarbaroi»/mixobarbari este termenul prin care cronicarul Mihail Attaliates desemna populația din spațiul paristrian, termen tradus prin expresia «populație pe jumătate barbară».

Prin el bizantinii desemnau pe străinii bizantinizați (prin adoptarea limbii grecești și a religiei creștin-ortodoxe), precum și pe bizantinii care aveau străini în linia de rudenie ascendentă. Este dificil de stabilit care și câți dintre autohtoni și migratori au fost «bizantinizați» și în ce măsură acest proces a fost de durată sau doar o oportunitate a momentului.

Tocmai de aceea, ne-am permis să alocăm termenul tuturor acelora care în intervalul cronologic propus au locuit în Dobrogea, chiar și pentru o perioadă scurtă. Moștenirea acestora, parte a istoriei Dobrogei, sperăm să se dovedească importantă și fascinantă“, spun organizatorii.

Expoziția, deschisă până pe 15 decembrie, la etajul al II-lea al muzeului constănțean, aduce laolaltă peste 200 de obiecte arheologice descoperite pe teritoriul Dobrogei, menită să aducă la lumină o perioadă «întunecată» și «barbarizată» a acestui ținut înțesat de vestigii.

„In memoriam George Culea“

Expoziția „In memoriam George Culea“ și-a propus să omagieze personalitatea regretatului sculptor și restaurator în piatră și marmură al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, plecat la cele veșnice pe 21 mai 2020.

Despre George Culea (4 noiembrie 1950-21 mai 2020),  bunul său prieten, fotograful Mircea Stoian, cu care expunea împreună, scria după aflarea tristei vești: „Întreaga operă sculpturală a lui George Culea naște prin formă lumină, prefigurând pogorârea și îndrumând rugăciunea. Arta domniei-sale este profund mistică, căutând ca prin fiecare lovitură a dălții  sale în piatră s-o facă să ne dezvăluie secretele Creației. Artist complet, gânditor în sfere (și cuburi, ar fi completat Maestrul) în care doar teologii și alchimiștii pot ajunge“.

Cea de-a 53-a ediție a Sesiunii Științifice Internaționale „Pontica“ este organizată de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța, și în parteneriat cu Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion“ Tulcea și Facultatea de Istorie și Științe Politice din  cadrul Universității „Ovidius“ Constanța.