Povestea lingurilor din cireș sălbatic și plop alb, prezentată la Constanța de meșterul Viorel Marian
Meșterul Viorel Marian a venit la Constanța cu lingurile sale cu crestături, încărcate de simboluri și de povești, tocmai din Fălticeni, județul Suceava. De peste 20 de ani transformă lemnul în linguri cu cozile acoperite de crestături care îmbracă forme diverse, de la simboluri solare până la simboluri din lumea necuvântoarelor: pasărea, șarpele, peștele.
Lemnul în care lucrează de peste 20 de ani este cel de plop alb și cel de cireș sălbatic, dar și uneori folosește și lemnul de nuc.
„După părerea mea, lingura îmbină două elemente: partea materială, reprezentată de căuș, și partea spirituală, pe care se pun simboluri, un fel de hrană spirituală. Cele două, combinate, ajută la dezvoltarea omului, la ridicarea lui într-un univers superior. Fiind un obiect mic, ușor de purtat, simbolurile lui se pot răspândi la cât mai mulți oameni. De exemplu, lada de zestre și-o permit mai puțini“, spune meșterul Viorel Marian.
Lemnul de cireș, dacă este dat cu ulei, capătă o nuanță mai închisă, iar dacă este și ținut din apă de var, capătă o culoare arămie frumoasă, pe lângă faptul că varul are și virtuți antiseptice bine știute.
„Simboluri solare sunt cele mai răspândite și au cele mai multe variante. Soarele dătător de viață și de lumină reprezenta divinitatea și avea rol de protecție. De aceea acest simbol este întâlnit de la mânerul uneltei până la grinda și poarta casei, pentru a-i proteja pe cei din bătătură sau pe cei care poartă obiectul cu acest simbol“, explică meșterul Viorel Marian.
Însă ceea ce l-a fascinat și l-a determinat pe meșter să se dedice cu consecvență lingurilor cu simboluri crestate în lemn este lingura mirilor sau „lingura îngemănată“ pe care tinerii o foloseau o singură dată, în noaptea nunții pentru a mânca din aceeași strachină. Pe coada lingurii erau prezentate două păsări dispuse spate în spate, ca doi războinici atenți la pericolele care puteau veni din toate direcțiile, cu o inimă ce îi unea în partea superioară, simbol al dragostei, și care despica o broască, semnificând răul, în partea inferioară.
„Are o semnificație foarte profundă, este un simbol al fidelității, al statorniciei cuplului, iar după ce o foloseau în noaptea nunții, părinții o păstrau și o dădeau mai departe primului copil care se căsătorea“, spune meșterul.
Meșterul Viorel Marian a venit la Constanța alături de alți meșteri din țară (familia Moldoveanu și familia Lepădatu) pentru a arată cum se face prelucrarea artistică a lemnului, acțiune în cadrul unui proiect inițiat de Muzeul de Artă Populară Constanța, intitulat „Meșteșuguri tradițonale. Utilitar și decorativ“.
