„Pontica“, ediție de pandemie, în câteva imagini și date
În contextul pandemiei de COVID-19, instituțiile de cultură cu prestigiu s-au adaptat cu succes provocărilor, mediul online oferindu-le și mai multă vizibilitate publică.
La provocările momentului s-a adaptat și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), cea mai mare instituție muzeală din Dobrogea organizând Sesiunea Științifică Internațională „Pontica“ online, pentru prima dată în istoria celor 53 de ediții.
„În acest an pandemic, am decis să organizăm sesiunea științifică online. Dacă inițial ne-am gândit că numărul participanților va fi mai mic, comparativ cu anii trecuți, ulterior am fost plăcut surprinși de numărul foarte mare al celor înscriși la sesiune: peste 120 de participanți din: România, Austria, Franța, Bulgaria, Polonia și Republica Moldova, cu peste 100 de comunicări științifice“, a subliniat directorul MINAC, dr. Sorin Marcel Colesniuc.
De fapt, la „Pontica“ 2020, online-ul a fuzionat cu întâlnirile „clasice“ față în față, deoarece evenimentele care au deschis „Pontica“, pe 14 octombrie -alocuțiunile, comunicările inaugurale, lansările editoriale („Varia epigraphica et archaeologica. Volume dédié à la mémoire de Maria Bărbulescu“ și catalogul expoziției „Mixobarbarii“), cele două vernisaje („Mixobarbarii din Dobrogea în contextul lumii bizantine“ și „In memoriam George Culea“ – au permis accesul publicului. Doar comunicările științifice din 15 și 16 octombrie, grupate pe secțiuni, au fost mijlocite de tehnologie.
Lucrările Sesiunii „Pontica“ s-au desfășurat pe secțiunile: Preistorie, Greco-Romană, Medievală, Modernă și Contemporană, Numismatică, Restaurare – Conservare. Acestora li se adaugă secțiunile: Arheologie otomană în Dobrogea; Analele Dobrogei la Centenar; Modernitate și contemporaneitate în Dobrogea; Stat și societate în România comunistă și postcomunistă.
Pentru prima dată, Sesiunea „Pontica“ a avut o secțiune distinctă dedicată Restaurării și conservării. Cu acest prilej, Dan Ionescu de la laboratorul de specialitate al MINAC a prezentat comunicarea (una din cele 14 lucrări înscrise) „Constanța – 45 de ani de restaurare și conservare instituționalizată“, iar dr. Delia Cornea a prezentat meseria de restaurator practicată la Constanța încă din 1937, conform documentelor de arhivă. Totodată, aceasta a prezentat portretul unuia dintre primii restauratori ai muzeului constănțean: Constantin Carpuz.
Secțiunea „Stat și societate în România comunistă și postcomunistă“ a fost organizată în parteneriat cu Facultatea de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității „Ovidius“ Constanța, în contextul celor 30 de ani de la prăbușirea comunismului în România.
„Ambele instituții am considerat necesar un astfel de demers științific. Acesta s-a bucurat de prezența unor specialiști recunoscuți, care au abordat probleme importante, încă actuale: repercursiuni ale instaurării comunismului în România, conceptul de autonomie în România comunistă și postcomunistă, biografii, politica de cadre în deceniile șapte și opt, relația dintre statul comunist și biserica ortodoxă, mecanisme represive în plan local și național, dizidență, raportarea la realitățile occidentale și relații cu statele din Vest, economie, societate și putere politică în deceniile opt și nouă“, a spus dr. Delia Cornea, moderatorul secțiunii „Stat și societate în România comunistă și postcomunistă“.
În cadrul Sesiunea „Pontica“, ediția 2020, a fost organizat și workshop-ul „Arheologia otomană în Dobrogea“, ca activitate a proiectului cultural cu finanțare AFCN „(Re)Mapping. Arheologia hărților“, organizat de Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, în parteneriat cu: MINAC , ONG ProNoviodunum și EuroCentrica București.
„Au fost înscriși un număr de 18 participanți, care au prezentat 14 comunicări. Însă numărul auditorilor a fost mai mare, fiind solicitate un număr suplimentar de 13 invitații. Temele abordate s-au centrat, în principal, în jurul cercetărilor arheologice de perioadă otomană din Dobrogea, dar nu numai“, a precizat Aurel Mototolea, moderatorul secției „Arheologia otomană în Dobrogea“.
Cea de-a 53-a ediție a Sesiunii Științifice Internaționale „Pontica“ a fost organizată de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța, și în parteneriat cu Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion“ Tulcea și Facultatea de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității „Ovidius“ Constanța.
