Piese arheologice de la Constanța, vechi de peste 6.000 de ani, expuse la Muzeul Național de Geologie din București
114 artefacte valoroase din vastul patrimoniu al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) , datate din neolitic până în perioada bizantină, pot fi admirate, până pe 23 septembrie, la Muzeul Național de Geologie din București, în cadrul expoziției temporare „De la meșteșug la artă. Prelucrarea pietrei“.
Conform directorului MINAC, cercetătorul științific dr. Sorin Marcel Colesniuc, sunt expuse lame de silex, dăltițe, topoare, gratoare, gresii, fusaiole, râșnițe, mojare, vârfuri de săgeată, proiectile, capiteluri, basoreliefuri, fragmente sculpturale, pandantive, dar și celebrul cadran solar din marmură, descoperit în anul 1960 la Cumpăna, datat în secolul al II-lea,perioada romană.
Valoroasa piesă arhelogică de 48,5 metri înălțime și 37,5 metri lățime este unul din puținele cadrane solare antice descoperite în Dobrogea. Concav și susținut de coarnele unui taur, el indică solstițiile și echinocțiile. O copie a cadranului a fost amplasată în fața Căminului Cultural din Cumpăna.
Vernisajul expoziției, organizată de Institutul Geologic al României, prin Muzeul Național de Geologie, în parteneriat cu MINAC și Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, a avut loc pe 11 iulie.
Despre faimosul cadran solar, dar și despre celelalte piese arheologice care alcătuiesc expoziția a vorbit directorul MINAC, dr. Sorin Marcel Colesniuc, alături de care s-au aflat și alți specialiști ai muzeului de la Marea Neagră: dr. Valentina Voinea, dr. Cristina Talmațchi, dr. Gabriel Talmațchi, Constantin Șova, Doina Banciu și Laurențiu Chelărescu.
„Expoziția prezintă povestea legăturii strânse dintre civilizație și piatra ca material care a stat la baza confecționării uneltelor, a armelor dar și a unor minunate obiecte de artă. Povestea este istorisită de varietatea artifactelor expuse, sufletele și aspirațiile celor ce le-au creat regăsindu-se în fiecare obiect născut din piatră. Vârfurile de săgeți, uneltele, elementele decorative și de artă precum și obiectele de cult provin din descoperirile arheologice de pe teritoriul județului Constanța și deschid o fereastră de 6000 de ani spre o lume care se întinde din neoliticul gume Sorin Marcel Colesniuc lnițean până în epoca bizantină“.
Sursă foto: Facebook – Sorin Marcel Colesniuc
