Moșii de Vară sau Moșii de Cireșe
Sâmbăta care precede duminica cea mare a Pogorârii Sfântului Duh (Cincizecimea, Rusaliile), numită, conform tradiției, Moșii de Vară, era așteptată cu un deosebit interes odinioară, în satul tradițional. Din fericire, obiceiul s-a perpetuat până în zilele noastre.
Pentru că, și acum, la fel ca odinioară se mai împart vase noi, chiar dacă nu mereu ele sunt „străchini“ din lut, linguri, chiar dacă lemnul a fost înlocuit cu metalul. Însă a rămas nealterat obiceiul de a da de pomană, în această zi, cireșe, motiv pentru care Moșilor de Vară li se mai spun, în tradiția populară, Moșii de Cireșe, așa cum Moșilor de Iarnă li se spune Moșii de Piftii, pentru că alimentul principal care se împarte este piftia.
Această zi, care în 2019 a căzut pe 15 iunie, iar în 2020 va pica pe 6 iunie (deoarece Cincizecimea nu este o sărbătoarea cu dată fixă, ci se calculează în funcție de data Paștelui), este aleasă pentru pomenirea celor răposați, „strămoși, moși, părinți, frați, surori, fii și fiice și cei de o rudenie cu noi“.
„Mâncarea care se împărțea pentru sufletele celor adormiți se punea în vase de lut, cumpărate adesea de la așa numitele Târguri de Moși, alături de care se aflau linguri din lemn și colaci. De asemenea, se dădea de pomană și apă proaspătă de la fântână sau de la izvor. Cel care lua apa din fântână pentru a o da de sufletul celor răposați trebuia să lase un bănuț pe ghizdul fântânii, pentru a răsplăti munca celor care au săpat fântâna“, menționează specialiștii Muzeului de Artă Populară Constanța.
De ce nu e bine să speli azi
Conform tradiției populare, de Moșii de Vară, toți cei răposați se duc în Valea cu Dor, pentru a găsi tot ceea ce li s-a dat de pomană în timpul anului. „Dacă nu găsesc nimic, iau țărână în poală și se întorc supărați acolo de unde au venit, motiv pentru care trebuie să li se dea de pomană în această zi, pentru a nu rămâne mâhniți“, conform aceleași surse.
Se spune că nu este să speli rufe în această zi, pentru că morții vor primi de pomană lăturile.
În această zi se culeg frunze de nuc și fire de pelin care se duc în duminica mare a Pogorârii Sfântului Duh pentru a fi sfințite la biserică, după care se pun la uși, ferestre, streșini, pe masă și în pat (sub pernă), plante cu rol apotropaic.
