MIRAS, o (ad)mirabilă experiență în Muzeul Virtual al Turcilor și Tătarilor din Dobrogea

„Miras” este un cuvânt care se regăsește atât în vocabularul limbii turce, cât și în cel al limbii tătare, însemnând același lucru „moștenire“. MIRAS se numește și Muzeul Virtual al Turcilor și Tătarilor din Dobrogea (România), un proiect cultural amplu și ambițios, demarat în 2019 și finalizat în decembrie 2020.

Bazele acestuia au fost puse în urma unui efort comun al specialiștilor de la Departamentul pentru Relații Interetnice (DRI) și Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale (ISPMN) din cadrul Secretariatului General al Guvernului (SGG). MIRAS s-a născut din dorința cercetătorilor de a aduna la un loc mărturii materiale și imateriale ale moștenirii istorice și culturale turce și tătare pe tărâm dobrogean și de a le face cunoscute în mediul online, salvându-le astfel de la uitare.

Grupat pe două mari coordonate, „Moștenire culturală materială“ și „Moștenire culturală imaterială“, MIRAS – Muzeul Virtual al Turcilor și Tătarilor din Dobrogea (România) promite o mirabilă și complexă călătorie în trecut fără a omite însă reverberațiile sale în prezent.

„Este un proiect imaginat ca o galerie virtuală cvasicompletă a acestui tezaur cultural. Galeria este mai mult decât o simplă arhivă de imagini, este o colecție de peste 850 de fotografii cu piese otomane, piese tradiționale, cu imagini vechi, dar și mai recente, cărți poștale, înregistrări video și audio, toate dispuse tematic, într-un circuit de momente, locuri, trăiri, căutări, dorințe, speranțe, pe scurt tot ce alcătuiește identitatea  turcilor și tătarilor din Dobrogea.

Muzeul virtual conține și materiale media și new media, care au menirea de a consolida puternica coordonată vizuală a expoziției și de a crea senzația cât mai autentică de participare activă. Nu în ultimul rând unele materiale vin chiar dinspre cele două comunități, fie dinspre membri, fie dinspre organizații reprezentative ale turcilor și tătarilor“, spun inițiatorii proiectului MIRAS.

MOȘTENIREA CULTURALĂ MATERIALĂ

„Moștenirea culturală materială“ presupune o hartă interactivă, artefacte otomane descoperite în context arheologic, piese de port, podoabe, țesături, obiecte de uz gospodăresc, imagini, care surprind elemente de arhitectură, aspecte din viața cotidiană, portrete făcute de fotografi profesioniști, precum Anatole Magrin.

Harta interactivă

Orice călătorie începe nu doar cu un pas, ci și cu o hartă. De aceea, vizitatorului Muzeului Virtual i se pune la dispoziție o hartă interactivă. Pe hartă sunt trecute localitățile în care se regăsesc: geamii, cimitire musulmane și morminte ale unor derviși din perioada otomană. Fiecare click pe o localitate de pe hartă propune o galerie foto și un tur virtual, plus adresa exactă și poziționarea geografică a fiecărui obiectiv.

În județul Tulcea, astfel de monumente religioase și funerare se regăsesc în: Tulcea (Geamia Azizyie și un mormânt musulman), Babadag (geamia Gazi Ali Pașa, mormântul lui Sarî Saltuk Baba și un cimitir musulman), Măcin (Geamia Mestan Aga), Isaccea (geamia Mahmud Iazîcî, mormântul lui Ishak Baba și un cimitir musulman) și

Dacă în Tulcea există doar patru localități în care este prezentă moștenirea turcă și tătară, în județul Constanța există 10 așezări de acest gen: Constanța (geamia Hunkiar, Moscheea „Carol I“ și cimitirul musulman central), Hârșova (Geamia Mahmut), Cernavodă (Geamia „Memet Efendi“), Medgidia (Geamia „Abdul Medgid“, un cimitir musulman), Valu lui Traian (cimitir musulman), Fântâna Mare (geamie), Amzacea (geamie), Mangalia (geamia „Esmahan Sultan»), Tătaru (cimitir), Hagieni (cimitir).

Piese otomane

La secțiunea „Piese otomane“ sunt descrise pipe, paftale și fragmente ceramice, majoritatea descoperite în cadrul cercetărilor arheologice desfășurate de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Vestimentație și obiecte tradiționale. Modă

Călătoria simbolică prin cultura turcă și tătară continuă cu prezentarea de piese vestimentare (de purtat și accesorii), vase de uz gospodăresc și țesături pentru decorul interiorului.

Piesele prezentate, prin fotografii și descrieri, provin din colecțiile Muzeului Național al Țăranului Român și Muzeului de Artă Populară Constanța. Alături de piese ale turcilor și tătarilor dobrogeni sunt descrise și obiecte care au aparținut turcilor din insula Ada Kaleh, salvate de la pieire de către Muzeului Țăranului Român.

Fotografii și vederi. Imagini

Fotografiile alb-negru sau cărțile poștale ilustrate de altădată au o incontestabilă valoare de document.

La secțiunea „Fotografii și vederi. Imagini“, imaginile sunt grupate în funcție de tematică: arhitectură islamică, învățământ și viață religioasă, viață cotidiană, portrete. Acestea provin din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX și fac parte din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța și din galeria de imagini a Blogului Vechiul Regat.

„Imaginile din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României sunt achiziții și donații de la persoane fizice și instituții. O parte dintre ele au fost extrase din volumul Dobrogea – 50 de ani de viață românească, volum al revistei Analele Dobrogei, publicat în 1928, care cuprinde fotografii cu imagini din toată Dobrogea: peisaje, biserici, școli, străzi, chipuri de dobrogeni de diferite etnii, printre care și turci și tătari.

Fotografiile aflate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României au fost realizate de către fotografii Anatole Magrin (1858-1928) și Kurt Hielscher (1881-1948), la sfârșitul secolului al XIX-lea- începutul secolului XX, în contextul călătoriilor lor, diplomatice și profesionale, în România. Câteva dintre fotografiile expuse se află în colecția privată Irina şi Ernest Oberländer-Târnoveanu“, spun inițiatorii proiectului.

Fotografii de familie

Și fotografiile alb-negru din albumele de familie spun o poveste, una care nu se va mai repeta nicicând. Sub titulatura „Expoziția «Turcii și tătarii din Dobrogea»” sunt prezentate „amintiri“ alb-negru cuprinse într-o expoziție itinerată în perioada 2014-2015 de către ISPMN. Imaginile alb-negru din expoziția „Turcii și tătarii din Dobrogea. Amintiri…“ fac parte din colecțiile personale„Guner Akmolla“, „Emin Emel“ și „Kyanie Rustem și Senie Rașid“ și surprind aspecte ale vieții de familie, din perioada interbelică până la sfârșitul secolului al XX-lea.

Expoziții temporare

Un spațiu special, încă „neinaugurat“, este destinat expozițiilor temporare pe care MIRAS – Muzeul Virtual al Turcilor și Tătarilor din Dobrogea le va organiza/ găzdui.

MOȘTENIREA CULTURALĂ IMATERIALĂ

Cea de-a doua coordonată a muzeului virtual MIRAS, „Moștenirea culturală imaterială“, aduce în prim-plan spiritualitatea turcilor și tătarilor de la cântece și dansuri populare, tradiții și obiceiuri până la faimoasa gastronomie specifică celor două etnii, transmisă din generație în generație.

„Folclor muzical. Cântece și dansuri“

La secțiunea „Folclor muzical“ se regăsesc cântecele din arhiva multimedia de folclor a Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu“ al Academiei Române. Cele mai multe au fost culese în anii ’50, de către etnomuzicologul Ghizela Sulițeanu (1920-2006).

Cântecele cuprind toate genurile și speciile folclorului tradițional turc și tătar: cântece de cătănie, cântecul emigrării, cântecul revederii, cântece de leagăn, jocuri, romanțe, ritualuri de nuntă, botez, bocete, rugăciuni, provenite din insula dispărută Ada Kaleh sau din localități cu o viață tradițională comunitară specifică: Negru Vodă, Constanța, Năvodari, Medgidia sau Tătaru. Informatorii acestor cântece sunt turci și tătari, tineri și bătrâni, din aceste localități dobrogene, unele dintre ele avându-l ca informator pe compozitorul și muzicologul tătar, Sebat Husein, cu care Ghisela Sulițeanu a colaborat și la analiza materialului folcloric cules.

Cântecele acoperă întreaga existență a oamenilor de rând, turci și tătari, care se exprimau prin intermediul lor, la întâlniri (toplantı), la clăci, la ceremoniile de circumcizie (sünnet toy), la nunți (toy), la înmormântări (cenaze)“, după cum menționează organizatorii muzeului MIRAS.

Secțiunea „Folclor muzical“ este completată cu momente video de dansuri și cântece turcești și tătărești din arhiva Televiziunii Române.

„Tradiții și obiceiuri. Viață și spiritualitate“

La secțiunea „Tradiții și obiceiuri. Viață și spiritualitate“, vizitatorul MIRAS va putea descoperi, prin intermediul imaginilor color de arhivă, elementele definitorii ale culturii turce și tătare, perpetuate în contemporaneitate. De la momente ale vieții religioase, precum rugăciunea de vineri (juma), Kurban Bayram-ul (Sărbătoarea Sacrificiului) și Ramazan Bayram (Sărbătoarea Postului), secvențe din ceremonialului de căsătorie și circumcizie până la obiceiuri și sărbători laice, precum „Hîdîrlezul“ sau „Kîdîrlezul“, sărbătorile câmpenești sau celebrele lupte tătărești (kureș).

Tot aici se regăsește și o înregistrare veche, fără sunet, de o valoare excepțională: filmată în 1979, la Techirghiol, cu ocazia unei competiții de küreş (lupte tătărești). Înregistrarea este păstrată în arhiva Televiziunii Române.

Galeria de imagini este completată cu materiale puse la dispoziție de către cercetătorii Muzeului de Etnografie și Artă Populară din Tulcea din cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion“

O parte a materialelor au fost adunate în timpul documentărilor de teren, realizate după 1990, în comunitățile de turci și tătari din județul Tulcea, de către cercetătorii Muzeului de Etnografie și Artă Populară din Tulcea, în timp ce altele fac parte din arhiva Televiziunii Române.

Documentele vizuale sunt însoțite de explicațiile cercetătorului care a realizat documentarea de teren, dr. Iuliana Titov. Perspectiva cercetătorului este completată de privirea din interiorul comunității, prin două eseuri, unul despre tradițiile şi obiceiurile tătarilor din Dobrogea, al scriitorului și etnografului tătar Nevzat Yusuf Sarıgöl și a scriitoarei tătare, Nermin Yusuf; și de un al doilea eseu, despre tradițiile şi obiceiurile turcilor dobrogeni, scrisă de istoricul comunității turce, Mustafa Ali Mehmet“, precizează cei de la MIRAS.

Conexiuni

La secțiunea „Conexiuni“ este prezentată, într-un material video, o sesiune de lectură de poezie românească în limba tătară, susținută de scriitorul tătar Kerim Altay, pe 14 martie 2000, prezentată de Televiziunea Română sub egida „Interferențe culturale“ în cadrul emisiunii „Toți împreună ( Întrunire culturală la Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România din București)“.

Gastronomie

Periplul în cultura, tradițiile și spiritualitatea turcilor și tătarilor nu se putea încheia cu o aventură în universul gastronomic. Pentru că cine oare nu a auzit (și gustat) de baclavale, șuberek și ghiudem, cuvinte intrate ca atare în vocabularul limbii române? Pe lângă acestea, la secțiunile „Mâncare turcească“ și „Mâncare tătărească“ sunt prezentate multe alte feluri de mâncare și dulciuri, cu numele original, în turcă și/ sau tătară, însoțite de rețete (ingrediente și mod de preparare) și de fotografii care pun papilele gustative în activitate. Sunt prezentate chiar și rețete din insula Ada Kaleh.

Mâncarea, alături de religie, limbă și folclor este unul dintre markerii identității etnice a turcilor și tătarilor.

Etnia, istoria de familie și cea regională sau tradițiile ocupaționale ale celor două comunități se reflectă și se păstrează, în parte, prin tradițiile gastronomice.De asemenea, mâncarea vorbește și despre trecutul comun al turcilor și tătarilor, despre originile lor turcice comune în Asia Centrală, despre istoria otomană comună, care îi unește prin apartenența Dobrogei și a Crimeei, teritoriul lor de origine, la Imperiul Otoman și, nu în ultimul rând, despre religia islamică, pe care o împărtășesc.

Rețetele culinare au fost culese de către Sorina Asan (Uniunea Democrată Turcă din România) și Nida Ablez (Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România), de la membre mai în vârstă ale celor două comunități, printre care și o fostă locuitoare a insulei Ada Kaleh, Mahinur Apostol, care  a dus cu ea în Dobrogea, rețete turcești specifice bucătăriei din insulă. Câteva dintre rețetele turcești dobrogene aparțin lui Nurgean Ibraim şi Nilgün Panaitescu și au fost publicate într-o carte de bucate, semnată de cele două autoare.

Fotografiile care însoțesc rețetele culinare fac parte din arhiva Uniunii Democrate Turce din România și a Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România și au fost făcute în timpul în timpul unor festivaluri culinare și a unor întruniri comunitare, organizate în ultimii ani. Ele sunt completate la final de imagini surprinse în aceleași contexte de cercetătorii Muzeului de Etnografie și Artă Populară din Tulcea, în timpul cercetărilor de teren desfășurate în comunitățile din județul Tulcea“, se arată pe site-ul MIRAS, la prezentarea celor două secțiuni, „Mâncare turcească“ și „Mâncare tătărească“.

Mâncare turcească

La secțiunea „Mâncare turcească“ sunt prezentate rețete de: vinete umplute cu carne (karnıyarık),  plăcintă trandafir (gül böreğy), dovleac fiert (kabak),  acadele (șeker), baclava (baklava),colțunași (manti),  pide,  yufka.

Nu lipsesc nici rețetele specifice turcilor din Ada Kaleh: ghiudem (sucuk), urzici cu iaurt (koprıva boranısı), gogoși cu iaurt și brânză (peynirli yoğurtulu lokum) și jeleu (jöle Ada Kaleh).

Acestora li se alătură fotografii realizate de dr. Iuliana Titov și dr. Alexandru Chiselev de la Muzeul de Etnografie și Artă Populară Tulcea, la Festivalul de Artă Culinară Turcească, organizat la Tulcea, 30 septembrie, 2017, ale unor preparate precum: bazlama, çörek, katıklı gözleme, kürdan böreği, patatesli sariburma, saç pidesi, sariburma, sarikli, soğanlı kolaç, sarmale de kına gecesi, yaprak sarmasi, revani, sarailie, tulumba.

Mâncare tătărească

La secțiunea „Mâncare tătărească“ sunt descrise rețete de: ciorbă tătărească  (toy șorbası), supă tătărească de miel și mentă (sorpa), „mâncarea tătarului“ (tatar așı), carne de vită prăjită (qızartma siyır eti), fasole cu carne de vită (qoyı baqla), sarmale din foi de varză (qapısta yapraq sarması), babic, güdem, cuș-cuș (qus qus), șuberek cu carne, plăcintă tătărească cu carne (cantıq), plăcintă la tavă cu carne (tawa köbetesi), plăcintă cu foi și carne (köșeli köbete), plăcinte cu brânză (kirde, tane sarbırma, penerli börek), baclavale (tatar baqlawası), boğırdaq, qatlama, „minuni“ (tuluma tatlısı), fursecuri (qurabiye), ulqım și qıyğaşa.

MIRAS, un proiect de echipă

MIRAS a fost un proiect complex și este, cu siguranță, rezultatul unui efort comun, atât al instituțiilor coordonatoare, cât și al partenerilor noștri. Nu în ultimul rând, a fost important faptul că am beneficiat de colaborarea unor membri generoși ai celor două comunități. Cred că esențial a fost și faptul că am crezut cu toții, cei implicați, că acest proiect se poate realiza.

MIRAS reflectă munca oamenilor din diferite instituții de cercetare și de cultură, în domeniul patrimoniului material și imaterial turc și tătară și adună într-un spațiu virtual un patrimoniu atât de amplu și de variat, care ar fi foarte dificil de expus într-o manieră fizică. Prin urmare, este cea mai fericită modalitate de a expune imaginea pe care vrem să o oferim  publicului.

Sigur că vizita reală în Dobrogea, în mijlocul patrimoniului turc și tătar, este o experiență unică, iar MIRAS este o informare și o invitație la experiențe personale, la participare, la cunoașterea de către fiecare dintre noi a acestei culturi remarcabile“, a declarat, pentru culturaconstanta.ro, inițiatorul și coordonatorul proiectului MIRAS, cercetătorul ISPMN dr. Adriana Cupcea.

Partenerii instituționali ai proiectului MIRAS sunt: Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), Muzeul Național al Țăranului Român (MȚR), Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”, Academia Română (IEF), Muzeul de Artă Populară Constanța (MAPC), Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea (ICEM Tulcea), Televiziunea Română (TVR), Uniunea Democrată Turcă din România (UDTR) și Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România (UDTTMR).

Din partea instituțiilor coordonatoare (Departamentul pentru Relații Interetnice, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale și Secretariatul General al Guvernului) au participat la realizarea proiectului: secretar de stat Lacziko Enikő Katalin (DRI), subsecretar de stat Amet Aledin (DRI), președinte ISPMN Horváth István, cercetător dr. Adriana Cupcea (ISPMN), șef Serviciul Juridic Adriana Petraru (DRI), consilier superior Curt-Mola Aidun (DRI) și jurist Mohácsek Magdolna (ISPMN).

Contributorii MIRAS sunt: blog-ul „Vechiul Regat“, arhitect Radu Cornescu, dr. Mustafa Ali Mehmet, Nermin Yusuf și dr. Newzat Yusuf, dr. Emin Emel, Güner Akmolla, dr. Metin Omer, Curt-Mola Aidun, Kyanie Rüstem și Senie Rașid.

Site-ul MIRAS, accesat la adresa miras.gov.ro, urmează să fie tradus în limbile engleză, turcă și tătară, pentru ca tot mai mulți vizitatori să pășească în universul fascinant pe care Muzeul Virtual al Turcilor și Tătarilor din Dobrogea (România) îl prezintă.

Share:

One thought on “MIRAS, o (ad)mirabilă experiență în Muzeul Virtual al Turcilor și Tătarilor din Dobrogea

  • 20 ianuarie 2021 la 13:49
    Permalink

    Felicitari pentru inregistrarile din 1919. Charles Chaplin inca mai realiza filme mute, dar dvs. aveti inregistrari audio. Felicitari, felicitari….

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *