Invitație la lectură: „Ex Ponto. Text, imagine, metatext“, un număr aniversar

Constănțenii care doresc să ia pulsul vieții culturale de la țărmul Mării Negre, dar nu numai, au la dispoziție cel mai recent număr al revistei de cultură cu apariție trimestrială „Ex Ponto. Text, imagine, metatext“. Numărul 60.

Revista editată de Editura „Ex Ponto“ și Infcon apare la Constanța de 16 ani, sub egida Uniunii Scriitorilor din România (USR), cu susținerea filialei Dobrogea a grupării profesioniste. În acest răstimp a strâns în paginile sale o mulțime de „texte, imagini și metatexte“ care se constituie într-o cronică a vieții cultural-literare pentru viitor.

Numărul 60, aferent ultimului trimestru al anului 2018 (cel dedicat primelor luni ale lui 2019 este în lucru) are în loc de editorial un comunicat al USR despre o problemă majoră a societății contemporane: „Despre degradarea limbii române în spațiul public“. Un editorial în care se vorbește despre nefasta influență a unor politicieni, oameni de media și „vedete“ ale divertismentului care promovează „o limbă română“ maltratată „din punctul de vedere al corectitudinii gramaticale şi ortografice, ca şi al vocabularului utilizat“. Totul în contextul alarmant în care „degradarea limbii române vorbite este însoțită și amplificată de o la fel de îngrijorătoare prăbuşire a nivelului cultural general“.

„Ex Ponto“ a fost distinsă cu Premiul „Revista anului 2017“ de către Asociația Revistelor, Imprimeriilor și Editurilor Literare“. Publicația se difuzează prin abonamente și direct, de la sediul redacției (Aleea Prof. Murgoci, nr. 1, Constanța, 900132). Prețul unui exemplar este 10 lei.

Mai jos găsiți o prezentare a cuprinsului, în funcție de structura tripartită consacrată a revistei.

„Text“

Secțiunea „Text“ se deschide cu un interviu, pe care poetul Iulian Talianu i l-a luat scriitorului Ovidiu Genaru și care se va regăsi în volumul de interviuri „Viața în mai multe culori“. În cadrul aceleiași secțiuni, Daniela Varvara semnează eseul „Literatura de inspirație creștină: un parcurs în tandem cu filosofia epocii“, Geo Vasile scrie despre „Virgil Mazilescu, proscrisul soarelui negru al onirismului“, iar Anastasia Dumitru prezintă pagini din literatura detenției prin „Vifornița cea mare“ a lui Dimitrie Bejan.

Poezia este „ilustrată“ prin creațiile regretatului poet Arthur Porumboiu (8 martie 1935 – 2 decembrie 2011) căruia Nastasia Savin îi dedică un articol in memoriam și continuă cu versuri de Sorin Roșca, Iulian Talianu și Cristian Ghica.

Paginile dedicate prozei se deschid cu „(Des)cumpăniri“, fragment din romanul cu titlul provizoriu „Oameni împărțiți“, aflat în lucru, al publicistului și scriitorului Ovidiu Dunăreanu, redactor-șef al revistei „Ex Ponto“, cel care, pe 21 februarie, a împlinit 69 de ani.

Pagini de proză semnează și Dan Perșa – „Începutul călătoriei“, Liviu Lungu – „O ploaie de toamnă în iunie“ și Gheorghe Filip – „Somnambulii“.

Tot în secțiunea „Text“, Lucian Gruia scrie despre trei tipuri de locuire românească: brâncușiană, cioraniană și eliadescă, iar Angelo Mitchievici, președinte al filialei Dobrogea a USR analizează „«Laguna preafrumoaselor visuri» – o poveste simplă despre ratare“. Spațiul alocat „Textului“ se termină cu traducerea unor poeme de Miroslav Bielik, realizată de Dagmar Maria Anoca și Lucian Alexiu.

„Imagine“

Secțiunea „Imagine“ îi este dedicată Eugeniei Tărășescu-Jianu, scenograf constănțean de o mare forță expresivă care a semnat decorurile și costumele a nenumărate spectacole de păpuși, operă, operetă, teatru dramatic, balet. Imaginile din spectacolele pe care și-a pus prolifica imaginație sunt însoțite de un text semnat de Mirela Stîngă („O carte esențială pentru memoria culturală a Constanței“), prilejuit de lansarea albumului aniversar „Eugenia Tărășescu-Jianu. Scenograf“, semnat de teatrologul Anaid Tavitian.

„Metatext“

Din cele aproape 200 de pagini ale revistei în format carte „Ex Ponto“, jumătate se află sub semnul „Metatextului“. Aici Nicolae Scurtu prezintă „Note despre cărturarul Ioan N. Roman“ și scrie despre Liuben Dumitru și revista „Front literar“, iar Gabriel Rusu îi portretizează pe Constantin Cioroiu și Marian Moise în „Constanța, gramatica rememorării. Întâmplări și personaje“.

Ion Roșoriu face comentarii despre „O voce distinctă“, Mihaela Aionesei, iar Dana Nicolefra Popescu vorbește despre „Lumea în trepte“ a lui Paul Eugen Banciu.

La rubrica „Interpretări“, Mirela Savin analizează „Cunoașterea narativă și importanța ei în scriitura lui Titi Damian“, iar Marina Cușa prezintă „Spovedania lui Yorrick“, cu trimitere la scriitura lui Șerban Codrin și „Procedeele insolitării“ în proza lui Liviu Lungu.

Rubrica „Lecturi“ aduce în prim-plan nume precum: Ana Dobre – „Impresiile colorate ale Cameliei Pantazi Tudor“ și „Când macii ne spun secretele…“ (Evelyne Maria Croitoru), Ioan Florin Stanciu – „O cină de taină“ (Ottilia Ardeleanu), Elena Netcu – „Între tentația erosului și discreția confesiunii“ (Ioan Gheorghiță) și Octavian Mihalcea – „Magnetismul evaziunilor transfiguratoare“ (Maria Dinu).

În cadrul secțiunii „Metatext“, „Muzica“ e reprezentată de Mariana Popescu prin portretul pe care îl face compozitorului Dan Bălan la împlinirea a 65 de ani, iar la rubrica „Teatru“ se regăsesc fragmente din volumul „Teatru… și nu numai“, de Valentin Sgarcea. Artele plastice sunt prezentate de Lelia Rus Pîrvan cu o cronică a expoziției „Sub semnul Marii Uniri“, organizată de Filiala Constanța a Uniunii Artiștilor din România. Despre acest eveniment istoric major scrie și prof. univ. dr. Stoica Lascu – „Un alt colț de țară, aceleași sentimente: Dobrogea și Marea Unire din 1918“, la rubrica „Istorie“, iar Sorin Mihai vine cu un eseu despre „Terapeutica emoţiilor în confruntarea cu Marele Război“.

Arheologia este „ilustrată“ de un capitol semnat de Radu Petcu care aduce în prim-plan „Aspecte privind caracterul meştugăresc al aşezării de la Ulmetum“, Constantin Cheramidoglu prezintă în pagini de arhivă „Constanţa ruinelor antice“, iar Nistor Bardu, la rubrica Balcanistică scrie despre „Alte consideraţii asupra românilor moscopoleni“.

Și acest număr al revistei „Ex Ponto“ se încheie cu o listă a cărților și revistelor primite pe adresa redacției.