Invitație de a descoperi Constanța multietnică. Ce a rămas și ce a dispărut
La numai o săptămână de la deschiderea expoziției foto-documentare „Constanța noastră în imagini și documente de epocă“, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța invită publicul la o altă expoziție cu parfum de epocă, dedicate, de această dată, edificiilor ridicate de comunitățile etnice, care au trăit în armonie cu românii, aici, pe pământ dobrogean.
Din păcate, expoziția „Promovare și valorificare turistică a patrimoniului multicultural din Constanța“ este deschisă doar câteva zile, la fel ca și cea care a precedat-o și am amintit-o mai sus, doar până pe 4 decembrie. Lunea și marțea, muzeul e închis, așa că grăbiți-vă să o vedeți.
Expoziția este organizată de Institutul Național al Patrimoniului, în colaborare cu Direcția pentru Cultură Constanța și MINAC.
Un patrimoniu excepțional
„Acest proiect s-a născut din nevoia de a promova patrimoniul multietnic din oraș, care este un patrimoniu excepțional, și se integrează în seria manifestărilor care celebrează 141 de ani de la unirea Dobrogei cu țara. În acest context, proiectul nostru dorește să sublinieze, lucru care se știe, că aici au existat comunități puternice etnice, că a existat toleranță, că între autoritățile române și comunitățile respective a existat o înțelegere excepțională, pe care nu o găsim în alte zone ale țării, că autoritățile române, odate instalate, au donat terenuri pe care multe dintre aceste comunități și-au ridicat biserici și școli, ceea ce e foarte important. Aceste lucruri le-am documentat pentru fiecare comunitate în parte, atât cât timpul ne-a permis. Este un proiect de început, nu este finalizat, el poate fi reactualizat și corectat, acolo unde este cazul“, a declarat, pentru culturaconstanta.ro, directorul adjunct al Institutului Național al Patrimoniului, Daniela Mihai, pe 23 noiembrie, în ziua vernisajului expoziției.
Imagini de ieri și de azi
Pe cele 23 de panouri, prezentate în sala „Vasile Canarache“, situată la parterul muzeului constănțean, sunt imprimate, în condiții grafice deosebite, imagini de arhivă, planuri și fotografii mai actuale ale edificiilor, însoțite de adresa imobilului, istoria sa și menționarea, atunci când este cazul, a poziției pe care clădirea o ocupă pe Lista Monumentelor Istorice. Sensul de vizitare al expoziției, propus de organizatori, este în sensul acelor de ceasornic, prezentarea etniilor realizându-se în ordine alfabetică: armeni, bulgari, evrei, greci, italieni, turci și tătari.
Armenii sunt reprezentanți de Biserica „Sfânta Maria“, „Casa cu Lei“, după cum a rămas cunoscută în mentalul colectiv casa lui Dicran Emirzian, Casa Armenag Damadian și Casa Kirkor Zambaccian.
Comunitatea bulgară apare menționată cu Biserica „Sfântul Nicolae“, școala bulgară și un salon de festivități.
Reprezentative pentru comunitatea evreiască sunt Sinagoga MAre, aflată într-o avansată stare de degradare și Casa Alleon, numită și „casa de piatră“ sau „casa engleză“.
Edificiile comunității grecești, cele mai numeroase
În expoziție, predomină panourile dedicate comunității grecești, cu ale sale edificii reprezentative: Biserica „Schimbarea la față“ sau „Metamorphosis“, Școala Greacă, Teatrul „Elpis“, actual sediu al Teatrului pentru Copii și Tineret „Căluțul de mare“ și al Comunității Elene, Teatrul „Tranulis“, în care și-a desfășurat activitatea fostul Teatru „Fantasio“ și unde, în prezent, funcționează Teatrul de Stat.
Lista continuă cu Casa Zafirios Kyriakos, Vila Constantinidi, în care acum se află birourile Inspectoratului Școlar Județean, Vila Șuțu, Casa Teodorou Rousou, Casa Evanghelou Rousou, Casa Manicatide, Casa Serienescu, Casa Cuculis, Casa Hector Serafidis, Casa Papadopol, Hotel Hrisicos, Cladirea Embiricos, Casa Aristide Karatzali, Casa Panait Karatzali, acum Taverna Nikos, din apropierea „Lupoaicei“.
Comunitatea italiană este prezentă doar cu Biserica Romano-Catolică „Sfântul Anton de Padova“, iar turcii și tătarii, prin Geamia Hunkiar, Moscheea „Carol I“ și Casa abdulhaman Abdul Halim.
Site cu hartă și informații, pentru un traseu turistic și cultural
„Proiectul nostru a constat, în primul rând, în cercetarea și investigarea documentelor de arhivă, pentru că acolo este punctul 0 al nașterii unui monument, prin autorizația de construcție, prin modificările care au fost aduse, astfel încât să ne lămurim cu datările monumentelor respective și cu primii proprietari, inițiatorii, ctitorii acestor monumente. Aici lucrurile mai suportă nuanțări, pentru că unele sunt documentele din arhivă și altele sunt cele pe care le-am găsit în bibliografie (…) Evident că multe din clădiri au dispărut, dar am zis că dacă am găsit această documentație în arhive am zis să le punem la dispoziția marelui public. Și le-am pus în resursele noastre online. Am zis că toate clădirile dispărute, cele mai multe din zona peninsulară, dar și adiacente acestei zone, sunt documentate și se găsesc pe site-ul nostru, constantamultietnica.ro“, a mai precizat dr. Daniela Mihai.
Site-ul constantamultietnica.ro a fost lansat cu prilejul vernisajului expoziției „Promovare și valorificare turistică a patrimoniului multicultural din Constanța“. Aici se se găsesc informații și elemente legate de localizare, precum și o hartă pe care edificiile comunitățile etnice sunt semnalizate printr-o bulină colorată (conform legendei).
În viitor se dorește dezvoltarea proiectului pentru publicul larg, cu aplicații Android și dezvoltarea site-ului, trilingv (română, engleză și germană).
„Credem că este nevoie de un maxim de promovare a acestui patrimoniu multietnic care a imprimat Constanței un farmec inconfundabil“, a mai spus directorul adjunct al Institutului Național al Patrimoniului, dr. Daniela Mihai.
La vernisaj au mai luat parte, din partea gazdelor și co-organizatorilor, muzeograful dr. Lavinia Dumitrașcu, directorul Direcției de Cultură Constanța, dr. Magdalena Tiță și, din partea Institutului Național al Patrimoniului, istoricul dr. Adriana Vasiliu-Speteanu, Andreea Popa, specialist GIS și Radu Tulai, din proiect făcând parte și Florentina Udrea, care nu a putut fi prezentă la eveniment.
