Începe Sesiunea Științifică „Pontica“, ediția 55

Timp de trei zile, în perioada 16-18 noiembrie, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța devine loc de întâlnire pentru peste 200 de arheologi, istorici și cadre didactice universitare din țară și din Republica Moldova, Bulgaria, Ungaria, Franța, Germania, Polonia, Serbia, Turcia, Belgia, Austria și Statele Unite ale Americii.

Specialiștii se vor reuni la Constanța pentru a participa la Sesiunea Științifică Internațională „Pontica“, ediția 55, cu tema „Istorie și Arheologie în spațiul vest-pontic“.

Deschiderea oficială este programată miercuri, 16 noiembrie, de la ora 10.00, în Aula „Adrian Rădulescu“, prilej cu care se vor susține alocuțiuni și se vor evoca șase decenii de la descoperirea Tezaurului de Sculpturi de la Tomis.

În continuare vor avea loc lansări de carte și vor fi prezentate noutăți editoriale: „Pontica 55 (2022). In Memoriam Constantin Chera“, „Supplementum VIII (2022). In Honorem Livia Buzoianu“, „Analele Dobrogei. Seria a III-a, An IV /2022“, „Constanța Multietnică. Istorii, case, proprietari, memorii pierdute” (Institutul Național al Patrimoniului) și „Viața cotidiană în Dobrogea interbelică“, de Ion Râșnoveanu.

De la ora 12.00, la etajul al doilea al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța vor fi vernisate expozițiile: „Începuturile civilizației în Vechea Europă. De la meșteșug la artă Hamangia“, „Destinul unei așezări antice. Cercetări arheologice preventive la periferia orașului Constanța“ și „Regele Ferdinand și Regina Maria. Un destin comun: România Mare“.

Comunicările Sesiunii „Pontica“ vor debuta miercuri, de la ora 15.00 și vor continua în următoarele zile, în format mixt, fizic și online. Acestea vor fi susținute pe secțiuni cronologice (Preistorie, Greco-Romană, Medievală, Numismatică, Modernă-Contemporană) și tematice: „Arheologie în spații carstice“, „Mobilitatea comunităților preistorice în spațiul vest-pontic“, „Arte și meșteșuguri la Dunărea de Jos și în zona pontică în epocile greacă, elenistică și romană. materiale, artefacte, artizani, iconografie și comerț“, „Indicatori cronologici în arheologia arealului pontic: ceramică, sticlă și metal în contexte stratigrafice (între epoca greacă arhaică și perioada bizantină timpurie)“, „Fortificații militare și civile în zona danubiano-pontică în secolele I-VII p.Chr. Stadiul cercetărilor“, „Religie și comunicare religioasă în zona pontică și danubiană în perioada elenistică și romană“, „De la Caucaz la Dunăre. Rezultate arheologice și investigații arheometrice (secolele VII – XIII)“ și „Elite politice românești între democrație și dictatură“.

Share:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *