În preajma Sfintei Mării, trei meșteri vin la Muzeul de Artă Populară Constanța pentru „Prelucrarea artistică a lemnului“
Fidel misiunii sale de a pune în valoare creațiile artistice ale țăranului român din toate zonele etnografice ale țării, Muzeul de Artă Populară Constanța organizează cu prilejul Centenarului Marii Uniri, în preajma Sfintei Marii, timp de trei zile, începând de marți, 14 august, până joi, 16 august, o manifestare culturală menită să pună în evidență continuitatea și evoluția meșteșugului tradițional al prelucrării artistice a lemnului.
În acest scop, la evenimentul „Prelucrarea artistică a lemnului“, care se desfășoară sub genericul „Meșteșuguri tradiționale. Utilitar și decorativ“, au fost invitați trei meșteri populari din Muntenia, Oltenia și Moldova.
„Din Moreni, județul Dâmbovița, este invitat meșterul Vasile Moldoveanu, maestru în prelucrarea artistică a lemnului. El va veni la târg cu icoane pictate pe sticlă cu rame din lemn acoperite de crestături, dar și cu cruci de mână, troițe, lăzi de zestre în miniatură și alte obiecte realizate după modele tradiționale. Din satul Băbeni, județul Vâlcea, centru specializat în prelucrarea obiectelor de lemn de uz gospodăresc, va veni la manifestarea de Sfântă Mărie, de la Muzeul de Artă Populară, Constantin Lepădatu cu linguri, găvane, covate, platouri, mese rotunde și scăunele cu trei picioare, realizate prin tehnici simple: tăiere, cioplire, scobire, șlefuire. Din Fălticeni, județul Suceva, va participa la manifestarea „Prelucrarea artistică a lemnului” meșterul Marian Viorel cu linguri pe ale căror cozi sculptate sunt încifrate o mulțime de simboluri magice și rituale, legate în principal de ceremonialurile nupțiale“, se arată într-un comunicat de presă al apreciatei instituții de cultură constănțene.
Cei care doresc să vadă „continuitatea și evoluția acestui meșteșug și modul în care s-au perpetuat formele tradiționale și motivele decorative realizate prin crestături în lemn“, sunt invitați să viziteze și expoziția permanentă a muzeului constănțean de etnografie. Cu acest prilej, la etajul I ei vor admira o serie de obiecte din lemn, semn al măiestriei țăranului român în prelucrarea și decorarea lemnului, de la lada de zestre până la linguri, linguroaie, ploști, tipare de caș, căuce, măsuri pentru lapte, obiecte folosite în ceremonialul de nuntă și roți de tors. La acestea se adaugă ramele și „capacele“ icoanelor țărănești transilvănene pictate pe sticlă și monumentalii stâlpi de pridvor din Maramureș, de la parter.
Anul acesta, sub genericul „Meșteșuguri tradiționale. Utilitar și decorativ“ s-au desfășurat manifestările „Ia românească – tradiție și artă“, în iunie, și „Olăritul, tradiție și contemporaneitate“, în iulie.
Iată portretele artiștilor participanți la manifestarea „Prelucrarea artistică a lemnului”:
Meșterul Vasile Moldoveanu, un povestaș neîntrecut, în trecere prin Constanța
Consecvență dincolo de vremuri: familia Lepădatu din Băbeni cioplește lemnul din tată-n fiu
