Geamia „Esmahan Sultan“ din Mangalia, locul unde timpul pare să stea în loc

Mangalia continuă să rămână un frumos orășel chiar dacă, în urma sistematizărilor dinainte de 1989, a pierdut mult din pitorescul care a fermecat cândva pictori precum Nicolae Tonitza.

În afară de plajă și soare, puncte de atracție în sezonul estival, și Sanatoriul Balnear, deschis tot timpul anului, frumoasa localitate de la Marea Neagră propune spre admirație celor care o vizitează, în orice anotimp, vestigiile vestitei cetăți Callatis (zidurile de incintă, colțul nord-est și colțul de nord-vest și situl restaurat de la hotelul Belvedere), Muzeul de Arheologie „Callatis“, dar și un edificiu de cult musulman, geamia sau moscheea „Esmahan Sultan“, unde timpul pare să stea în loc.

Cel mai vechi edificiu de cult musulman din România

Aceasta se află pe primul loc în topul celor mai vechi edificii de cult musulman din România (1575), pe poziția a doua situându-se geamia „Gazi Ali Pașa“ din Babadag (1610).

Edificiul a fost ctitorit de prințesa Esma (1544-1585), fiica lui Selim al II-lea (1566-1574) și al nobilei venețiene Cecilia Venier Baffo (Nurbanu Sultan), soție a marelui vizir Sokollu-Mehmed Pașa (1565-1579) și nepoată a lui Suleyman Magnificul (1494-1566) și al sultanei Hurrem (1506-1558). A fost ridicat în memoria tatălui prințesei, la un an de la moartea acestuia, în anul 1575.

În secolul al XVII-lea, geamia din Mangalia se bucura de o mare prețuire, celebrul călător turc  Evliya Çelebi (1611-1682) descriind-o în volumul al V‑lea al „Cărții călătoriilor“ ca fiind „Kaaba-Mecca pribegilor şi a sărmanilor“. Așadar, cine nu avea starea materială pentru a face pelerinaj în locurile sfinte trebuia să vină măcar la Mangalia.

În prezent, geamia „Esmahan Sultan“, cel mai vechi lăcaș musulman din România, situat pe strada Oituz nr. 1, monument istoric și de artă musulmană în stil maur, inclus în Lista Monumentelor Istorice (CT-II-m-A-02901.01), este obiectiv turistic, dar și loc de rugăciune pentru credincioșii musulmani din localitate.

„Vara, moscheea este vizitată de mulți turiști, atât din țară, cât și de peste hotare (…) Unii nu au văzut nici turci, nici tătari. Când ne văd pe noi se miră“

„Moscheea este deschisă pentru credincioși toată ziua. Noi avem cele cinci rugăciuni zilnice: dimineața, la prânz, la chindie, cum apune soarele și înainte de culcare. Pe acestea, musulmanul le face și aici, și acasă. Slujba se oficiază în limba arabă, iar predicile în limba turcă, pentru că musulmanii înțeleg turca. Vara, moscheea este vizitată de mulți turiști, atât din țară, cât și de peste hotare. Vin turiști din Moldova, din Ardeal, care nu au văzut moschee, nu au văzut geamie și rămân impresionați. Unii nu au văzut nici turci, nici tătari. Când ne văd pe noi se miră“, spune hogea Halil Ismet, ajuns la venerabila vârstă de 80 de ani.

Conform bătrânului hogea, care slujește de 32 de ani, absolvent al celebrului Seminar Musulman din Medgidia, la Mangalia, comunitatea musulmană numără 900 de familii, majoritatea tătari, motiv pentru care în cartier se mai construiește o geamie.

Rugăciunea, la geamie. Nunțile și botezurile, acasă

Lăcașul de cult este folosit pentru rugăciuni colective, pentru slujbe, nu și pentru nunți și botezuri.

„La noi, la moschee, se fac numai slujbe, rugăciuni. Nunțile, botezurile se fac acasă. Botezurile s-au împuținat, sunt mai rare, nu mai sunt ca înainte. Nașteri puține. La noi, cum vine copilul pe lume,  hogea, imamul îi pune numele. Dacă e băiat, pe la 5-6 ani, i se face circumcizia. După această operație care ține cinci minute, după câteva zile i se face băiatului o nuntă.  Cununiile religioase se fac acasă, la mireasă“, a precizat hogea.

În ceea ce privește credința musulmanilor în care se pune accent, ca și în creștinism, pe fapte bune și armonie, hogea Halil Ismet a ținut să sublinieze: „Coranul este cartea noastră cea sfântă, a musulmanilor. Noi îl avem profet pe Mohamed, dar musulmanii cred, de la Adam până la Mohamed, în toți cei 25 de profeți care sunt trecuți în Sfântul Coran. Îi recunoaștem ca pe trimișii lui Allah. Noi credem și în Adam, și în Moise, și în Domnul Iisus. Toți au fost, într-adevăr, profeții lui Allah“.

Ziduri groase din ruine callatiene

În orice descriere a geamiei „Esmahan Sultan“, inclusiv pe cea care apare pe panoul albastru care informează turistul, în română și engleză, despre existența edificiului, se menționează că această clădire este făcută din piatră cioplită pe loc de meșterii pietrari turci și are o grosime de 85 de cm. Potrivit obiceiului vremii, se pare că piatra folosită provine de la vechile ziduri ale cetății Callatis, aspect care nu este precizat pe panoul informativ. În schimb, se specifică faptul că la zidăria din blocuri de piatră nu s-a folosit vreun liant, ci s-au utilizat scoabe din oțel turnate pe loc în orificii făcute în piatră.

Aceeași tehnică s-a folosit și la ridicarea minaretului, care a fost restaurat existând riscul să se prăbușească din cauza gradului mare de înclinare la care ajunsese în timp. Cu acel prilej, au avut loc o serie de alte lucrări de restaurare la toată geamia, sponsorizate de un prosper om de afaceri turc, ca danie (zekat), conform obiceiului musulman care prevede ca cei bogați să împartă anual săracilor, fără să aștepte nimic în schimb, sau să facă fapte pentru slăvirea lui Allah.

Lecția din cimitir: „Azi e rândul meu, mâine e rândul tău“

Geamia „Esmahan Sultan“ este celebră și pentru cimitirul musulman, vechi de peste 400 de ani, pe care îl adăpostește în curtea sa. Aici, sub pietrele tombale cu turban din piatră, odihnesc și civili, și militari, și tineri, dar și bătrâni. În urmă cu mai bine de un secol, multe morminte au fost devastate.

„În fața moscheii se află mormântul unui muftiu, Ali Efendi, iar mai încolo, cel al unei fete tinere, pe a cărei piatră funerară scrie în osmanlî turcă: «Am venit pe lumea asta, nu m-am săturat de viață. Pesemne că așa a fost destinul, nu am știut dinainte». Mai e o piatră pe care nu scrie nici numele, nici prenume, nici anul nașterii, nici cel al decesului. Atâta scrie: «Azi e rândul meu, mâine e rândul tău», spune bătrânul hoge Halil Ismet.

Curățenie și rugăciune

Cei care intră în geamie, fie că sunt musulmani sau turiști, de altă religie, trebuie să se descalțe într-un mic vestibul, pentru că încălțămintele sunt considerate impure. În plus, credincioșii înainte de rugăciune trebuie să se supună spălării rituale a mâinii și picioarelor (abluțiune).

La rugăciune, femeile stau în spatele bărbaților, într-un spațiu delimitat de balustrade din lemn, sau sus, la balcon.

„Altarul sau mihrabul este îndreptat la Kaaba, la sud. Toți musulmanii când se închină, se închină cu fața la Kaaba, unde se face hajj (n.r. – pelerinaj), care se află în orașul Mecca, în Arabia Saudită. Hajj-ul este unul dintre cei cinci piloni ai islamului. La hajj se duce musulmanul care o are o stare bună, o dată în viață. Nu se împrumută și nu trebuie să neglijeze casa, masa. Trebuie să aibă bani, să fie sănătos“, spune hogea.

Școala de la geamie

Vara, în moschee, se fac cursuri de vară pentru copiii musulmani, pentru învățarea Coranului.

La intrarea în moschee se află un pridvor cu stâlpi din stejar care conferă un aer aparte edificiului.

Acest articol este realizat în urma vizitei de documentare inclusă în proiectul „Diversitate și patrimoniu cultural prin prisma mass-media. Schimb de experiență și bune practici cu parteneri de proiecte din regiunea Dunării. Turismul cultural – o șansă pentru dezvoltare locală“, etapa I, care s-a desfășurat în perioada 2-5 iulie în organizarea Departamentului pentru Relații Interetnice din cadrul Guvernului României.