Experiențe dobrogene, la Tulcea, cu „Mușata fârșeroată Marica“

Cei care îndrăgesc tradițiile, dar și literatura și sunt fascinați de poveștile de viață din alt secol sunt invitați marți, 20 august, la Casa Avramide din Tulcea, la un eveniment editorial inedit prilejuit de lansarea volumului „Mușata fârșeroată Marica“, scris în graiul aromânilor de Hristu Leaghi (1928-2001) și transpus în română de Maria Cica.

Evenimentul, programat de la ora 17.30, este inclus în cadrul proiectului „Experiențe dobrogene“, inițiat de „Inomar Cluster“.

Volumul va fi prezentat de Maria Cica, alături de directorul Bibliotecii Județene „Panait Cerna“ din Tulcea, dr. Ligia Dima și președintele Inomar Cluster, Stănică Enache. Moderatorul evenimentului, care va cuprinde degustări de vin și de brânzeturi produse în gospodăria Picurarului din Stejaru, precum și un moment artist oferit de meglenoromânii din Cerna, este președintele Asociației Culturale „Wild Art“ și inițiator al proiectului „Experiențe Dobrogene“, dr. Laura Stroe.

Conform acesteia, romanul „Mușata fârșeroată Marica“ reprezintă una dintre cele mai prețioase scrieri ale literaturii aromânești prin faptul că arată atât de bine viață aromânilor „dintr-o fălcare din vechea Macedonie grecească, dit Machidunii, la sfârșitul secolului al XIX-lea“.

Impresii despre… Marica

Despre carte, Maria Cica spune că „personajele sunt atât de vii că le poți vizualiza, iar narațiunea curge într-un fel care te include efectiv, ca la un film tridimensional. Are și acel umor special al pâpănilor noștri, iar mentalitatea aromânească cu tabuurile ei este redată magistral. Intriga romanului are toate ingredientele unui success real, dramă, suspans, umor și chiar erotism, deși autorul este tributar până la sfârșit mentalității și moralei aromânești“.

Și dr. Ligia Dima are cuvinte de laudă la adresa romanului pe care îl va prezenta, pe 20 august, la Casa Avramide din Tulcea: „.Cu un talent înnăscut de povestitor, autorul, Hristu Leaghi, un aromân ambițios, reușește să redea atât de bine prin cuvinte simple, dar bine ticluite povestea vieții sale, cât și a prietenilor și cunoscuților săi. Hristu Leaghi te introduce în lumea și viața trăită cu bune și cu rele de către neamul său aromânesc, încât nu îți vine să lași cartea din mână. Odată ce ai început să citești simți că faci parte din poveste și îți vine să-l întrebi pe Lale Hrista, «di iu li știi ahanti multi? – lu mutri ficioru»… Așa cum îl întreba tânărul Biță“.

La rândul său, președintele Inomar Cluster, Stănică Enache, este de părere că „farmecul aromânilor este ca dragostea Tanei Babu din romanul «Mușata fârșeroată Marica». Deși nu ne-o spunem, ea este evidentă, cel puțin aici în Dobrogea… Mai mult decât atât, Marica, personajul central reflectă de fapt aromânul nemărturisit din noi, toți cei care apreciem conservatorismul nobil al aromânilor care încă răzbate în prezent, așa cum și istoria aromânilor «vine spre noi de departe», vorba lui Hrista, călăuza captivantă a fârșiroților, dar și a cititorilor“.

„Vechiul și noul, atunci și acum“

Laura Stroe, organizatoare insolitului eveniment editorial, consideră că ineditul experienței dobrogene este dat de prezența „fetei cu capre“, Mirabela Migit (căsătorită Burrichter), din satul Stejaru, Tulcea, fiica Picurarului din Stejaru, care, seamănă cu personajul central al romanului, Marica.

„Citind pe nerăsuflate romanul, am fost impresionată de felul cum s-au întâlnit cele două mușate aromânce, prin intermediul poveștilor personale, la o distanță de un secol una de alta, una fărșeroată ce păzea oile, cealaltă bijduveancă ce păzea caprele în copilărie, povești ce aduc în prim-plan veșnicia tradițiilor, iubirea pentru părinți și locurile aromânilor, vechiul și noul, atunci și acum“.

Mirabela Migit Burrichter va veni la Casa Avramide brânză de capră atestată ca produs tradițional, brânză de capră cu ierburi aromate, cu nuci, ciocolată, dat și cu faimoșii piperchi țârgăsiti.

Brânzeturile vor fi udate cu vinuri oferite de crama Histria de la Cogealac, prin Paul Fulea.

Evenimentul «Mușata fârșeroată Marica» va fi încheiat cum nu se poate mai vesel și antrenant, cu muzică și dansuri aromâne, datini și tradiții prezentate de mușata Andreia Tanur și Ansamblul de Dansuri Tradiționale Meglene Altona din Cerna. Prin dansurile (Chitu, Moșescu, Paidușca, Duniranche), oferite de Altona, publicul va afla într-un mod inedit despre istoria meglenoromânilor, din timpurile cele mai vechi, istorie ce a pornit din nordul golfului Salonic trecând prin masivul Nizde și ajungând aproape de Marianska Planina în câmpia Meglenia. În anul 1926 meglenii sunt strămutați în Durostor, Bulgaria apoi în anul 1940 ajung în comuna Cerna, Tulcea“, a mai spus dr. Laura Stroe.

Share:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *