Eleganță, splendoare și culoare la Muzeul de Artă Populară Constanța – „Aromânii – Artă și meșteșug“
Începând din cea de-a doua jumătate a lunii octombrie, Muzeul de Artă Populară Constanța întâmpină publicul vizitator cu o expoziție specială, „Aromânii – Artă și meșteșug“ care aduce în prim-plan frumusețea costumului popular reprezentativ pentru românii balcanici.
Expoziția „Aromânii – Artă și meșteșug“ prefațează triplul eveniment editorial dedicat cercetărilor etnografice și lingvistice despre aromânii din Albania și Macedonia, pe care muzeul constănțean îl va găzdui pe 1 noiembrie. Acestea sunt elaborate de specialiști de la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” din cadrul Academiei Române și de cercetători din Constanța.
Piese vechi de 150 de ani, incluse în categoria Tezaur
Expoziția, deschisă în cele două săli de la parterul instituției de cultură dedicate manifestărilor cu caracter temporar, are la bază colecțiilor muzeale alcătuite între anii 1973-1980 în urma unor ample cercetări etnografice prin toate așezările Dobrogei, locuri în care au trăit aromâni.
„În urma acestei cercetări dificile prin satele dobrogene s-au achiziționat piese de costum popular, podoabe, țesături de interior și obiecte de uz gospodăresc deosebit de valoroase aparținând tuturor ramurilor de aromâni, piese cu o vechime de peste 100-150 de ani, incluse ulterior în categoria Tezaur“, a precizat directorul Muzeului de Artă Populară Constanța, Maria Magiru.
Deși din expoziția „Aromânii – Artă și meșteșug“ nu lipsesc țesăturile din lână și păr de capră, precum vestitele iambule și cergile „înflucate“, pernele cu elementele decorative, redate în culori ce se îmbină armonios, precum și obiectele de uz gospodăresc din aramă, accentul este pus pe costumul popular, completat de podoabe ce reflectă măiestria și simțul artistic al meșterilor aromâni.
Haine lucrate de croitori din stofă țesută în casă
Stofa din lână (șiacul) din care erau realizate piesele de port era țesută în casă. Tot în casă se țeseau și pânza din bumbac, pentru realizarea cămășilor, precum și poalele din lână. Piesele mari de port erau realizate de meșteri croitori specializați (a’raftu) care umblau în satele de aromâni din casă în casă. În cazul în care se anunța un eveniment important cum ar fi o nuntă, meșterul croitor era tocmit să lucreze în casa aromânilor, pentru a realiza un număr mare de piese de port pentru fiecare membru al familiei.
„Piesele de costum erau realizate în ateliere specializate, unde croitorul (a’raftu) croia, așeza foile și se ocupa de partea decorativă a fiecărei piese, în funcție de sex, vârstă, statut social sau pentru funcții ceremoniale (nuntă, botez, înmormântare)“, au precizat reprezentanții Muzeului de Artă Populară Constanța.
În prima sală dedicată expoziției „Aromânii – Artă și meșteșug“, sunt prezentate piese de costum din categoria hainelor mari din de vreme rea. Acestea erau confecționate din stofă din lână dată la piuă, pentru a deveni impermeabile și a rezista la intemperii. Tot aici sunt expuse veste bărbătești (giumidani) și haine scurte pentru femei, cu mâneci (libade sau dulâmă), decorate cu găitane.
Găitane, mărgele și argint
La piesele de port ale aromânilor, elementele decorative principale sunt realizate, în mod special cu ajutorul găitanelor, dispuse în motive geometrice, florale sau vegetale de o mare frumusețe artistică. În cazul, pieselor de port din categoria scurtacî, prezentate în sală a două dedicată expoziției „Aromânii – Artă și meșteșug“, găitanele grena, verzi, albastre, aurii sau argintii acoperă întreagă suprafață a postavului rezultând adevărate opere de artă.
Din expoziție nu lipsesc nici vestiții ciorapi lungi din lână și fir auriu sau argintiu, numiți pârpodzi, care completează portul popular, împletiți cu cinci cârlige, în registre decorative și cromatice de un mare rafinament. Un loc special le este acordat costumelor de nuntă (de mire și de mireasă), în cazul portului de femeie remarcându-se în mod deosebit căciula bogat decorată cu găitane și cu mărgele, pe care se așeza discul (tasul) cu monede din argint.
Catifeaua, produs de lux
În sala a doua se remarcă în mod deosebit piesele de port de femeie din categoria scurtacî, dar și costume realizate din catifea. Acestea din urmă erau purtate în zilele de sărbătoare de către aromâncele tinere, catifeaua cumpărată din târguri fiind considerată o țesătură scumpă și de lux.
Podoabele care însoțesc costumele, confecționate în special din argint (asime) și mărgele, precum și lanțurile bărbătești pentru briceag, completează expoziția, alături de un consistent material foto-documentar care redau frumusețea, eleganța și sobrietatea costumului popular al aromânilor, în care motivele decorative din găitane colorate ies în evidență pe fondul închis (negru sau grena, în special) al postavului.
