Dobrogea, văzută de Nicolae Iorga

Pentru cei care doresc să afle cum arăta provincia dintre Dunăre și Mare înainte de Marea Unire, volumul apărut în anul 1940, sub semnătura marelui istoric Nicolae Iorga, „România cum era până la 1918. Vol. II. Moldova și Dobrogea“, este ceea ce caută.

Scrisă sub forma unor note de călătorie prezintă, cartea aduce în prim-plan istoria locurilor și structura etnică și demografică a Dobrogei. Din cele 402 pagini, mai puțin de o sută de pagini îi sunt dedicate Dobrogei. Periplul prin țara dintre Dunăre spre Mare începe cu o călătorie spre Tulcea. Și continuă, după cum se arată și în subcapitolele ce urmează, cu drumul de la Brăila la Măcin pe Dunărea înghețată, apoi cu cel spre Sulina, în susul Dunării, pentru ca apoi itinerarul să continue spre Constanța. Pașii îl poartă pe marele istoric la Tropaeum Traiani, Silistra, Turtucaia, Mangalia, Cernavodă, Constanța, apoi pe alte drumuri dobrogene, la Histria și „În Țara Turcească a noastră. Mangalia, Techirghiol, „Lacul împăratului“. Călătoria se încheie la Durostor cu un popas la Silistra.

Despre orașul-port la Marea Neagră, Iorga scrie: „Constanţa triumfătoare, din care va fi dispărut amintirea umilei Chiustenge musulmane, va fi un oraş în adevăr românesc. Judeţul cuprinde în cea mai mare parte Români: Mocani, — dintre cari unii, cari poartă nume ca Aldea, Blebea, Golea, Paraipan. Gologan, strâng o avere, din pământ şi vite, pentru ei şi pentru neam, — sau Munteni; Turcii şi Tatarii sânt puţini, şi mai puţini Bulgarii. în oraş. Grecii, cei mai numeroşi, nu pot să resiste multă vreme; Bulgarii, cari caută încă şcoli şi înrudiri bulgăreşti de peste graniţă, dar cari n’au visurile primejdioase ale unora dintre compatrioţii lor de la Tulcea, sânt prea puţini ca să facă stavilă năvălirii unificatoare a unei culturi româneşti; elementul musulman s’a împăcat cu noii stăpâni şi primeşte bucuros limba lor, prin care se poate câştiga lumină. Şi în judeţ, unde numai în câteva luni prefectul actual, d. Scarlat Vârnav, a făcut să se clădească vre-o patruzeci de şcoli şi o sumă de biserici, din banii pe cari oamenii singuri i-au strâns mână de la mână pentru învăţătura copiilor şi cinstirea legii, sămânţa culturii creşte pentru holdele viitorului“.

Lucrarea „România cum era până la 1918. Vol. II. Moldova și Dobrogea“a apărut în anul 1940, la București, sub patronajul Așezământului tipografic „Datina Românească“ din Vălenii-de-Munte, Prahova. În volum se găsesc, așa cum se precizează pe copertele întâi și a doua ilustrații realizate de Alina Iorga, fiica marelui istoric, după fotografii ale Comisiunii Monumentelor Istorice. Lucrarea are, la final, și o „Tablă alfabetică a localităților“.

Primul volum „România cum era până la 1918“, de Nicolae Iorga, dedicat Munteniei, a apărut în 1939.

„Book Impact – Cartea Dobrogeană“

Ediția anastatică a lucrării „România cum era până la 1918. Vol. II. Moldova și Dobrogea“, de Nicolae Iorga, a văzut lumina tiparului, în anul 2018, la Editura Next Book, la inițiativa Centrului Cultural Județean „Teodor T. Burada“, cu finanțarea Consiliului Județean Constanța,  pentru a marca Centenarul Marii Uniri și 140 de ani de la revenirea Dobrogei la țară.

Volumul face parte din expoziția itinerantă „Book Impact – Cartea Dobrogeană“, organizată de Centrul „Teodor T. Burada“. Expoziția a fost deschisă în perioada 27 septembrie-10 octombrie, la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman“ Constanța,  apoi la Biblioteca Județeană „Panait Cerna“ Tulcea, între 11 și 18 octombrie după care, în perioada 24-31 octombrie poate fi văzută la Biblioteca Națională a României.

Din expoziție fac parte lucrările (ediții anastatice, dar nu numai):

Iată mai jos lista cărților, în ordinea cronologică a apariției edițiilor princeps:

1. „Escursiune agricolă în Câmpia Dobrogei“, de Ion Ionescu (Bucuresci, Tiparul Tribunei Române, 1879; Constanța, Editura Next Book, 2019)
2. „Informațiuni asupra Dobrogei. Starea ei de astăzi. Resursele şi viitorul ei“, de baronul d’Hogguer (Bucuresci, Editura Librăriei Socec, 1879; Constanța, Editura Next Book, 2019)
3. „O călătorie în Dobrogia“, de Teodor T. Burada (Iași, Tipografia Națională Strada Alescandri, 1880; Constanța, 2014, 2019)
4. „Ovidiu în exil. Descriere făcută în urma unei visite la Constanța, antica Tomi“, de Bruto Amante. Tradus din limba italiană de Celia Bruzzesi (București, Stabilimentul Grafic „I. V. Socecu”, 1885; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
5. „Simion Licinski, banditul din Dobrogea“, de Zamfir Filoti (extras din ziarul „Românulu“, București, Tipografia „Românulu“, V.C. A. Rosetti, 1889; Constanța, Editura Next Book, 2018)
6. „Excursiuni în Dobrogea“, de Ion P. Licherdopol (București, Institutul de Arte Grafice „Carol Gobl”, furnizor al Curții Regale, 1900; Constanța, Editura Next Book, 2018)
7. „Contribuțiuni istorice și numele de Dobrogea“, de Virgil Andronescu (Constanța, Tipografia „Ovidiu” H. Vurlis, 1901; Editura Next Book Constanța, 2018)
8. „Amintiri din Dobrogea“ , de Al. Malcoci-Petrescu, avocat în Constanța (Constanța, Tipografia „Aurora”, Frații Grigoriu, 1901; Constanța, Editura Next Book, 2018)
9. „Un dobrogean de baștină despre Dobrogea“, de Constantin D. Benderly (Tipografia G. A. Lăzăreanu, Bucuresci, 1903, ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
10. „Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații“, de Ioan Adam (Bucureşti, Editura Minerva, 1908; Constanța, Editura Next Book, 2016)
11. „Constanța și Tekirghiolul. Ghid ilustrat pentru vizitatori 1924“, de Th. Ionescu și I.N. Duployen (Constanța, Institutul Grafic „Albania”, 1924; Constanța, Editura Next Book, 2016)
12. „Povestea neamului românesc“, de I. Popescu-Băjenaru (București, Editura „Cartea românească” S.A., 1925; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
13. „Zile cernite, zile de nădejde. Scrisori din captivitate“, de Const. N. Sarry (Constanța, Institutul de Arte Grafice al ziarului „Dobrogea Jună”, 1927; Constanța, Editura Next Book, 2018)
14. „Dobrogea. O țară din povești. Vol I“, de I. Simionescu (București, Editura „Cartea românească”, 1928; Constanța, Editura Next Book, 2015)
15. „Cât trebuie să știe oricine despre Dobrogea. Trecutul, prezentul, viitorul“, de Apostol D. Culea (București, Editura Casei Școalelor, 1928; Editura Next Book Constanța, 2019)
16. „Antologia Dobrogei, prozatori și poeți, cu prilejul cincantenarului“, întocmită de Al. Lascarov Moldovanu și Apostol D. Culea (București, Editura Casei Școalelor, 1928; Constanța, Editura Next Book, 2018)
17. „Cutreerând Dobrogea meridională“, de dr. R. I. Călinescu (București, Editura Adevărul, 1935; Constanța, Editura Next Book, 2019)
18. „Școala românească dobrogeană dela înființare până la 1938. Monografie. Istoric, documente, diagrame“, de Vasile Helgiu (Constanța, Institutul de
    Arte Grafice „Albania”, septembrie 1938; Constanța, Editura Next Book, 2019)
19. „Dobrogea românească“, lucrare îngrijită de Elsa și G. Dimitriu-Serea (Editura „Acțiunea românească”, 1940; Editura Next Book Constanța, 2017)
20. „România cum era până la 1918. Vol. II. Moldova și Dobrogea“, de Nicolae Iorga (București, Așezământul tipografic „Datina Românească”, Vălenii-de-Munte, Prahova, 1940; Constanța, Editura Next Book, 2018)
21. „Studiu monografic asupra comunei Ferdinand I (Caramurat) jud. Constanța“, de P-Va Gh. Pușcașu și Gh. M. Pușcașu (Constanța, Tipografia „Lucrătorii asociați”, 1942; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
22. „Mocanii în Dobrogea“, de D. Șandru (Institutul de Istorie Națională din București, 1946; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
23. „Album arheologic. Muzeul Regional al Dobrogei“, de Ioan Micu (Constanța, Tipografia „Lucrătorii asociați”, 1948; Constanța, Editura Next Book, 2017)
24. „Dobrogea“, de dr. C. Brătescu, profesor la Universitatea din Cernăuți din colecția„Cunoștințe folositoare din lumea largă”, Seria C. „Din lumea largă. Sub directiva redacțională a d-lui prof, universitar I. Simionescu”, nr. 7 (f.a; Constanța, Editura Next Book, 2017)

25. „Valori ale culturii de masă în Dobrogea. Școala Populară de Arte și Meserii Constanța“, de Aurelia Lăpușan, Ștefan Lăpușan (Constanța, Editura Dobrogea, 2009)
26. „Sub semnul Unirii. Dobrogea. Centenarul Marii Uniri, 140 ani de la revenirea Dobrogei la țară. 630 de ani de la unirea Dobrogei cu Țara Romînească sub sceptrul lui Mircea cel Bătrân“ (ediție specială revista „Datina“, 2016)
27. „Satul dobrogean de la Dunăre în oglinda timpului“, de Aurelia Lăpușan (Constanța, Editura Next Book, 2019)
28. „Comorile uitate ale Dobrogei“ (Constanța, Editura Next Book, 2020).

Proiectul editorial cu volume anastatice a fost lansat sub directoratul Doinei Voivozeanu fiind coordonat de conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan, iar actualului director interimar al Centrului Cultural „Teodor T. Burada“, Ștefania-Laura Abibula-Stroe, îi revine meritul de a reuni aceste realizări sub genericul „Book Impact – Cartea Dobrogeană“.

Share: