Directorul Muzeului de Artă Constanța, Lelia Rus-Pîrvan: „Anul 2021 a fost un an greu, plin de provocări, dar și de satisfacții“

Pentru Muzeul de Artă Constanța, anul 2021 a fost unul plin de activități expoziționale, dar nu numai. Despre principalele realizări ale lui 2021, dar și despre proiectele care se vor concretiza în 2022, ne-a vorbit actualul director al Muzeului de Artă Constanța, Lelia Rus-Pîrvan, cea care a asigurat și interimatul instituției de cultură, după trecerea la cele veșnice a regretatei Doina Păuleanu și până la data la care a câștigat concursul de proiecte de management.

Conform anunțului făcut pe 1 noiembrie 2021 de către Consiliul Județean, ați câștigat concursul de proiecte de management organizat pentru Muzeul de Artă Constanța. Ce proiecte v-ați propus să demarați în acest mandat?

Sunt încântată să redeschidem muzeul, odată cu anul care vine, cu două importante expoziții de grafică. Prima cuprinde o serie de lucrări ale lui Picasso, aflate în portofoliul colecționarului german de artă Thomas Emmerling. Lucrările au mai fost expuse în 2016 la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, precum și la Timișoara, iar în toamna anului 2017, o mare parte a colecției de față a fost prezentată de Muzeul Municipiului Lublin, Polonia, unde a fost premiată drept „Expoziția anului 2017“. A doua expoziție, realizată în cadrul proiectului „Muzeul din depozit“, cuprinde lucrări de grafică intrate în patrimoniul muzeului prin donația Ion Dumitrescu din 2020. Datorită normelor de conservare, lucrările, realizate printre alții de Theodor Aman, Iosif Iser, Theodor Pallady sau Constantin Piliuță, nu pot fi expuse permanent, așa că prin acest proiect ne propunem să aducem anual în fața publicului desene sau picturi care se regăsesc de obicei în depozite.

De asemenea, pentru anul viitor, pregătim în colaborare cu Muzeul de Artă Brașov itinerarea colecției de pictură și sculptură Hans Mattis Teutsch, precum și o expoziție cu lucrări din patrimoniul muzeului nostru, din perioada postbelică, într-o mare capitală a lumii, dar deocamdată proiectul rămâne o surpriză.

Pentru că există o foarte bună relație de colaborare cu muzeele din Constanța, iar în anul 2021 s-au încheiat deja mai multe parteneriate, mi-aș dori extinderea acestora și găsirea de noi oportunități de susținere  reciprocă. Un astfel de exemplu este cel cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, pentru promovarea reciprocă a obiectivelor culturale ale celor două secții din teritoriu: a muzeului nostru „Dinu și Sevasta Vintilă“ din Topalu și a Complexului Arheologic Capidava. Astfel, cei care au ajuns în acest an la unul dintre aceste obiective muzeale au avut parte de îndrumare pentru vizitarea celuilalt și invers.

De asemenea, ne-am gândit că o mai bună vizibilitate a muzeului ar putea fi făcută și prin introducerea unor materiale de promovare realizate cu tehnică modernă, care să urmărească atragerea unui segment de public mai tânăr și mai conectat la tehnologie și inovațiile din domeniu. De exemplu, ne-am propus să realizăm în viitorul apropiat montarea unui sistem QR, care să pună la dispoziția publicului vizitator explicații atât de necesare în limba română și engleză despre lucrările din expoziția de bază.

Cum a fost anul 2021, care se apropie de final, pentru Muzeul de Artă, instituție căreia i-ați asigurat interimatul din decembrie 2020?

Anul 2021 a fost un an greu, plin de provocări, dar și de satisfacții. În plan administrativ, s-au desfășurat o serie de intervenții la sediul muzeului în ceea ce privește sistemele de alarmă, sistemul de iluminat, s-a reușit amplasarea unui mash în locul celui vechi de la Muzeul din Topalu, iar pentru Muzeul de Artă Constanța și pentru Muzeul de Sculptură „Ion Jalea“ am înlocuit afișajul stradal cu unul nou, mai atrăgător. Am realizat și alte activități, mai puțin vizibile, dar foarte importante pentru activitatea muzeală, precum evidența computerizată a obiectelor de patrimoniu, fișarea și digitalizarea acestora, înregistrarea lucrărilor donate în ultimul an în inventare și în programul DOCPAT, reevaluarea lucrărilor.

De asemenea, s-a început și modernizarea depozitului prin realizarea unor rafturi care să fie conforme cu normele de conservare, iar ca proiect de viitor ne dorim înființarea unui laborator de restaurare.

2021 a fost și un an bogat în manifestări expoziționale și nu numai. Puteți să amintiți câteva dintre acestea?

Am observat că a existat un interes crescut pentru expozițiile de anvergură, așa cum a fost prima ediție a Bienalei Naționale de Pictură „Doina Păuleanu“, organizată în perioada 1 iulie – 31 iulie 2021. Pe simeze s-au regăsit lucrări semnate de 100 artiști, membri ai U.A.P. România, care au fost selectați dintr-un număr de peste 250 de artiști înscriși pentru a participa la eveniment. Afluxul de vizitatori din acest an, în ciuda pandemiei, demonstrează fapul că publicul are nevoie să vadă evenimente de calitate, iar ritmul de desfășurare al acestora pe tot timpul anului a fost unul susținut, încercând să păstrăm viu interesul publicului printr-un program expozițional cât mai diversificat.

Au existat atât expoziții online, cât și fizice, iar dintre cele realizate la sediul muzeului am avut unele personale (Atena Elena Simionescu, cu seria impresionantă de desene și lucrări în diferite tehnici grafice, intitulată „Transfigurări“, Ioan Iacob cu superbele sale „Infante”, Dumitru Gorzo cu expoziția „Body Parts“, Elena Detcov, care a prezentat în expoziția sa o temă de cercetare recentă, interpretări personale făcute asupra imaginilor din acționismul vienez), cât și expoziții de grup (Salonul de iarnă al UAPR filiala Constanța, expoziția catedrei de grafică a Universității Naționale de Arte ,,George Enescu“ Iași, sau DINTR-UNA, expoziția de pictură, grafică și obiect, curatoriată de constănțeanul Liviu Epuraș, în care au expus studenți și profesori de la UNARTE București). Expozițiilor de pictură li s-au alăturat cele de fotografie: „Fără filtru“- Alin Panaite sau cea a Ancăi Deaconu, fotografie și instalație, realizată cu prilejul Zilei Mondiale a Artei. Am avut manifestări care au marcat direcții ale artei contemporane românești, cum a fost cea de de grup, care a purtat titlul „micro-macro-Trans CORDIAL“, cu lucrări de Sultana Maitec, Vlad Ciobanu, Anca Szonyi Thomas, Florica Prevenda, Florica Pacea, Constantin Pacea, Ion Pacea, Ecaterina Vrana, Mihai Tugearu, Pop Ioan Augustin sau altele, care au marcat dialogul între generații, așa cum a fost „Paradisul terestru“, expoziție gândită de Bogdana Contraș alături de Bianca Ioniță, Eugen Vasile Iovan și Aurel Contraș.

Pentru o mai bună promovare a muzeului s-au făcut deja pași importanți în atragerea de parteneri locali și naționali în proiecte importante, prin semnarea unor protocoale cu muzee, facultăți de artă din România, galerii și alți importanți colaboratori în plan cultural. Cel mai recent eveniment de acest gen a fost realizat în parteneriat cu Facultatea de Arte din cadrul Universității Ovidius Constanța, Muzeul de Artă Brașov și Muzeul de Artă Tulcea și a constat în două întâlniri, în cadrul proiectului „Redescoperind muzeul“, la care studenții au interpretat lucrări ale marilor maeștri, practică susținută de-a lungul vremii în marile galerii ale lumii și considerată un exercițiu absolut necesar în ceea ce privește deprinderea meșteșugului artistic. Evenimentul s-a derulat simultan în toate cele trei muzee, iar studenții au putut ține legătura prin intermediul platformelor de comunicare online.

O altă manifestare online prin care lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă Constanța, dar și din secția nostră – Muzeul „Dinu și Sevasta Vintilă“ de la Topalu au fost prezentate, este proiectul „Imaginea turcilor și tătarilor în arta modernă românească“, în parteneriat cu Departamentul pentru Relații Interetnice (D.R.I.) din cadrul Guvernului României și Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale (I.S.P.M.N.). În cadrul expoziției online, muzeul nostru a participat cu o serie de  27 de desene și picturi cu această temă din creația artiștilor Nicolae Tonitza, Alexandru Steriadi, Ștefan Dimitrescu sau Iosif  Iser, lucrări în care subiectul reprezentat a fost universul magic al Balcicului, precum și fizionomiile tipic orientale.

De asemenea, în anul 2021, muzeul a fost prezent cu lucrări de pictură în cele două mari retrospective organizate de ART SAFARI,  respectiv „Samuel Mützner pe urmele lui Claude Monet“, curator Rodica Marian, precum și „Constantin Piliuță. Culoare de zenit“, curator Călin Stegerean.

În încheierea interviului, un gând de an nou?!

Doresc tuturor un an mai bun și cât mai multe evenimente culturale să ne lumineze perioada viitoare!

Share: