„Dicționarul de personalități dobrogene“, o necesară bază de date pentru neuitare
La mai puțin de o lună de la lansarea volumului „Stan Greavu-Dunăre. O călătorie bibliografică în Dobrogea”, Biblioteca Județeană Constanța „Ioan N. Roman” a ieșit din nou în fața publicului cu o valoroasă apariție editorială: „Dicționar de personalități dobrogene. Volumul IV. Artă teatrală și cinematografică, bibliologie, jurnalism, literatură, muzică“.
Proiectul „Dicționar de personalități dobrogene“ a fost conceput ca o valoroasă și necesară memorie locală, realizată după criterii biblioteconomice și organizată pe domenii de activitate, la care să apeleze cei interesați de a reconstitui istoria acestui tărâm prin intermediul oamenilor care au scris-o. A demarat în 2004 prin „Dicționar de personalități dobrogene. Volumul I. Matematică, fizică, chimie, biologie, botanică, zoologie, medicină, tehnică, etnografie, ştiinţe economice, lingvistică, istorie, geografie, geologie, meteorologie“ și a continuat, în anii următori, cu „Dicționar de personalităţi dobrogene. Volumul 2. Politică, administraţie publică, armată, justiţie“ (2005) și „Dicționar de personalităţi dobrogene. Volumul 3. Filozofie, Psihologie, Pedagogie, Logică, Sociologie, Teologie“ (2008).
Cum s-a făcut selecția personalităților
Criteriul de selecție a fost unul precis: persoane născute până în 1970, pe pământ dobrogean (județele Constanța și Tulcea) sau au avut o activitate de mai mult de un deceniu în acest spațiu.
Evenimentul editorial a avut loc pe 20 februarie, în prezența coordonatorului „Dicționarului de personalități dobrogene“, conf. univ. dr. Constanța Călinescu, și a directorului BJC, dr. Corina Mihaela Apostoleanu, în sala care poartă numele regretatului, manager al BJC, Liliana Lazia, cea care a girat acest proiect, în urmă cu 16 ani.
Colectivul redacțional al volumului al IV-lea, rod al unei munci de echipă, coordonată de conf. univ. dr. Constanța Călinescu, cu o experiență însemnată, unică în plan național, în editarea unor astfel de lucrări („Reprezentanți ai Dobrogei în cultura și știința românească“ – 1969 și „Dimensiunile unor vocații“ – 1979) , este format din Vanghele Culicea, Ion Faiter, Adriana Gheorghiu, Mariana Păvăloiu, Anaid Tavitian și Eugenia Timofticiuc.
„Ca un om care lucrează de foarte mulți ani în această instituție am înțeles de-a lungul timpului ce înseamnă dificultatea elaborării unui asemenea dicționar. Este de mai multe naturi. În primul rând, criteriile de selecție sunt evident construite pe baza unor principii care pornesc de la bibliotecă, ci nu neapărat de la principiile pe care sunt construite celelalte dicționare și, în aceeași măsură, adunarea de date nu este tocmai simplă în cazul unor persoane care au foarte puțin răspândită în publicațiile la care avem acces“, a subliniat, în deschiderea manifestării, directorul BJC, dr. Corina Apostoleanu.
„Povestea culegerii de informații pentru alcătuirea „Dicționarului” a început de foarte mult timp, din 1969, de când am editat volumul «Reprezentanți ai Dobrogei în cultura și știința românească». Ideea acestui dicționar m-a pasionat, mai ales că adunarea informațiilor se făcea ori din surse primare, ori din surse secundare, ori direct din dialogul pe care l-am purtat cu personalități incluse în volum. Pe atunci nici nu aveam concediu. Toate concediile le-am petrecut în Biblioteca Academiei sau în vizită la personalitățile cuprinse în acest volum. Am continuat cu «Dimensiunile unor vocații», la distanță de zece ani, când am cules alte informații despre alte personalități. Am considerat că este o menire să continuu aceste lucrări cu personalitățile dobrogene. Chiar și volumele editate anterior, un volum de interviuri, «Dimensiunile unor vocații» sunt interviuri cu personalități. Până și teza mea de doctorat se numea «Monografia de persoană în sistemul informațional modern». Toată viața m-am ocupat de această reînviere a numelor diferitelor persoane care au făcut ceva pentru Dobrogea“, a spus conf. univ. dr. Constanța Călinescu.
Un impediment, o provocare
Coordonatoarea proiectului a dezvăluit și câteva informații din „culisele“ editării „Dicționarului de personalități dobrogene“: „Atunci când am pornit la editarea «Dicționarului de personalități dobrogene», exista un cercetător din Canada care dorea să facă un dicționar de personalități pe mai multe județe. Dar ideea era că își constituia o echipă din fiecare județ. Cei care făceau parte din echipă munceau pe rupte ca să editeze fișele de personalitate pe care urmau să le trimită în Canada domnului Fornade (n.r. Dan Fornade, timișorean stabilit în Canada, în anii 80). Dar dumnealui voia să-l editeze sub nume propriu, ca autor. Deși am lucrat la toate dicționarele, niciodată nu am considerat că o astfel de lucrare de referință este o lucrare de autor. Este o lucrare de echipă, pentru că singur nu poți să aduni toate informațiile și să le editezi. Am considerat că domnul Fornade putea să fie coordonator și atunci ne angajam și noi în echipa domniei sale. (…) Atunci s-a ivit această idee de a face un dicționar, ajuns acum la al IV-lea volum. Am adunat nume reprezentative din toate domeniile de activitate și am considerat că cea mai potrivită redactare este cea compartimentală. Nu am reușit să facem un dicționar așa de la A la Z, ci l-am făcut pe domenii de activitate“.
„Sunt încă multe persoane care s-au ridicat la o anumită cotă profesională, dar ne pare rău că poate nu i-am depistat sau unii nu au răspuns la chestionarul pe care l-am înmânat. (…) Sperăm ca numele incluse aici să fie de primă importanță pentru Dobrogea, deoarece ei sunt cei care și-au dăruit și dragostea față de acest ținut. (…) Am lucrat cu sârg și sperăm că toate spațiile goale și greșelile pe care le semnalați să fie completate de alți cercetători în anii care vin“, a adăugat Constanța Călinescu.
Dicționarele regionale, un punct de plecare valorificat la nivel național
Directorul BJC, dr. Corina Apostoleanu, a subliniat că astfel de dicționare, au la bază truda celor care celor care au lucrat și lucrează în compartimentele de Bibliografie locală, specifice unei biblioteci de nivel județean.
„În compartimentul de Bibliografie Dobrogeană am lucrat și eu mulți ani. Iată de ce dicționarul de personalități așa cum este el, cu bunele și mai puțin bunele sale, se bazează pe munca tuturor celor care au fost bibliografi, de-a lungul timpului, în Biblioteca Județeană Constanța. (…) Tipul acesta de dicționare de personalități sunt întâlnite în bibliotecile județene din toată țara. (…) Toate bibliotecile județene își doresc să editeze astfel de lucrări, pentru că este apanajul lor, pentru că au la îndemână informația necesară. Contează că ele există, că sunt o bază de plecare (…) În multe dintre dicționarele acestea regionale, așa cum se numesc, se află multe informații, care pot fi apoi utilizate la nivel național. Strădania tuturor colegilor din țară poate fi revalorificată în felul acesta. Sunt date pe care cu greu le poți culege de la București. Dacă apelezi la un dicționar de la Cluj, vei găsi acolo date pe care e greu să le culegi de la București“, a spus dr. Corina Apostoleanu.
A fost anunțată și tematica volumul al V-lea, un fel de continuare a celui precedent, în aceștia regăsindu-se alți creatori: pictori, sculptori, graficieni, decoratori, critici de artă, scenografi, dar și arhitecți. În proiect se mai află și un al șaselea volum, dar și o addenda.
La lansarea volumului au participat personalități incluse în dicționar sau urmași ale acestora. Au luat cuvântul, printre alții, prof. univ. dr. Olga Duțu, soprana Florența Marinescu, prozatorul și publicistul Ovidiu Dunăreanu, jurnaliștii Ion Tița-Călin și Traian Brătianu, traducătoarea Guner Akmola.
Evenimentul editorial a fost transmis în direct pe pagina de Facebook a Bibliotecii Județene Constanța, astfel încât poate fi urmărit de cei care doresc să afle mai multe detalii despre discuțiile care au avut loc, deoarece manifestarea culturală a fost gândită ca o masă rotundă având ca tematică personalitățile dobrogene de ieri și de azi.
Sursă foto: Biblioteca Județeană Constanța
