De unde provine expresia „Paștele Cailor“
La 40 de zile de la Înviere, creștinii ortodocși prăznuiesc Înălțarea Domnului, zi cu multiple semnificații în calendarul popular.
Conform tradiției populare, azi este Paștele Cailor, adică ziua în care caii nesățioși se pot sătura, însă numai o oră, împlinindu-se astfel blestemul Maicii Domnului. Se spune că atunci când era pe cale să-l nască pe Iisus în ieslea din Bethleem, caii au tropăit și au accentuat durerile Fecioarei, iar după ce Pruncul a fost născut, animalele au început să mănânce fânul pe care era așezat aceasta. De aceea Maica Domnului i-a blestemat să fie nesățioși toată viață, pentru că nu au crezut în Iisus Hristos, și se sature doar o oră, în ziua când acesta Se va Înălța la cer, atunci când va fi și Paștele lor, al cailor.
Deoarece o oră într-un an nu înseamnă mai nimic, oamenii tratează Paștele Cailor de parcă nici nu ar exista, de unde și expresia „la Paștile Cailor”, cu sensul de niciodată.
Tot de Înălțare este sărbătorit și Ispas, personaj mitic despre care se spune că a asistat la Înălțarea Domnului și la ridicarea la cer a sufletelor celor morți.
„În Muntenia, Moldova și Oltenia, Ispas este sărbătorit ca patron al casei. De acum încolo nu se mai seamănă plante, în special porumbul, însă în ziua și în noaptea de Ispas este momentul propice pentru culegerea și sfințirea florilor, frunzelor și ramurilor de alun, nuc, paltin și leuștean, care au rol apotropaic. Tot acum se sună din buciume, pentru a fi alungate duhurile rele și pentru a nu se prinde farmecele, iar pentru sufletul morților se împart ofrande bogate, azi fiind ultima zi în care se mai consumă ouă roșii. Femeile împart pentru cei adormiți azime calde, ceapă și rachiu, deoarece sufletele lor, care se înalță azi la cer, să aibă merinde pentru drum, pentru că dacă sunt înfometate se rătăcesc și rămân pe pământ devenind strigoi și moroi.
Pentru a ține departe eventualele duhuri rele, oamenii și vitele se băteau cu leuștean, iar fetele și femeile se încingeau peste mijloc cu această plantă cu puternic rol apotropaic.
Tot pentru a-i proteja pe oameni de duhurile rele, de strigoi sau de iele, de la Înălțare și până la Rusalii, prin sate și prin orașe jucau cetele de călușari.
Deoarece Ispas a fost un om vesel, creștinii trebuie să îi urmeze exemplul în această zi. De aceea, în satul tradițional se fac nedei, sărbători la care participă întreaga comunitate și tot de acum se făcea celebrele târguri de fete, la care participau tinerele de măritat“, se arată pe pagina de Facebook Muzeului de Artă Populară Constanța.
Sursă foto: Muzeul de Artă Populară Constanța
